Obiective
Media 
Comunicat de presă - Lansarea Barometrului Integrării Imigranților, ediția 2015
Paradoxul drepturilor politice ale imigranților în România
Pentru obținerea cetățeniei române, un imigrant trebuie să locuiască legal în România timp de 8 ani sau 5 ani, dacă este căsătorit cu un cetățean român. În toată această perioadă, imigranții nu au dreptul de a participa la viața politică: nu au dreptul de a vota și de a fi aleși, nu pot înființa partide, nu pot adresa direct petiții și nu pot lua parte la procesul de luare a deciziilor care afectează orașul, regiunea în care trăiesc, arată Barometrului Integrării Imigranților, ediția 2015, lansat azi, 10 iunie de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, în parteneriat cu Fundația pentru o societate deschisă.
Constituția României, Legea 14/2003 a partidelor politice și OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România restrâng drepturile și libertățile pentru participare politică la statutul de cetățean, deși pe durata celor 5 sau 8 ani, imigrantul, asemenea oricărui cetățean român, contribuie la bugetul local și național. Totuși, dacă un resortisant provenind din țările terțe face parte dintr-o asociație sau fundație legal constituită, apolitică, are dreptul să trimită petiții și să participe la consultări publice, în calitate de reprezentant al organizației.
MIPEX, un barometru al integrării imigranților la nivel european, plasa România în 2010 în rândul țărilor cu un climat nefavorabil, din punct de vedere al participării politice a imigranților. Pe o scală de la 1 la 10, potrivit Barometrului Integrării Imigranților, ediția 2015, indicatorul „participare civică și politică” înregistrează un scor de 5.5, doar educația și planificarea strategică obținând un scor mai mic (3.25). Aceste punctaje sunt o dovadă a lipsei unei viziuni incluzive pe termen lung, în care migrația joacă un rol important în dezvoltarea societății și nu reprezintă un factor de risc asupra căruia trebuie exercitat un control cât mai riguros.
Modificarea condițiilor în care imigranții pot participa activ la viața politică, independent de statul de cetățeni, exceptând dreptul de vot, care presupune modificarea Constituției, nu cere decât o viziune modernă asupra rolului pozitiv al diversității în viața unei societăți, punctează BII 2015.
Barometrul Integrării Imigranților, ediția 2015 este realizat în cadrul proiectului ”Centru de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranților”.
Proiectul ”Centru de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor” s-a derulat pe o perioada de 3 ani și a fost finanţat din Fondul European de Integrare a resortisanţilor ţări terţe prin Programul general “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” (ref: IF/11.01-03.01/2013) al Uniunii Europene, gestionat în România de Ministerul Administraţiei şi Internelor – Inspectoratul General pentru Imigrări ca Autoritate Contractantă..
Informații despre Barometrul Integrării Imigranților, 2015 și despre Centru de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor , găsiți pe www.cdcdi.ro , http://arps.ro/ , www.fundatia.ro .
Detalii suplimentare vă pot fi oferite de Claudia Iordache, Specialist Comunicare, Fundația pentru o societate deschisă, pe adresa
claudia.iordache@fundatia.ro.
Constituția României, Legea 14/2003 a partidelor politice și OUG 194/2002 privind regimul străinilor în România restrâng drepturile și libertățile pentru participare politică la statutul de cetățean, deși pe durata celor 5 sau 8 ani, imigrantul, asemenea oricărui cetățean român, contribuie la bugetul local și național. Totuși, dacă un resortisant provenind din țările terțe face parte dintr-o asociație sau fundație legal constituită, apolitică, are dreptul să trimită petiții și să participe la consultări publice, în calitate de reprezentant al organizației.
MIPEX, un barometru al integrării imigranților la nivel european, plasa România în 2010 în rândul țărilor cu un climat nefavorabil, din punct de vedere al participării politice a imigranților. Pe o scală de la 1 la 10, potrivit Barometrului Integrării Imigranților, ediția 2015, indicatorul „participare civică și politică” înregistrează un scor de 5.5, doar educația și planificarea strategică obținând un scor mai mic (3.25). Aceste punctaje sunt o dovadă a lipsei unei viziuni incluzive pe termen lung, în care migrația joacă un rol important în dezvoltarea societății și nu reprezintă un factor de risc asupra căruia trebuie exercitat un control cât mai riguros.
Modificarea condițiilor în care imigranții pot participa activ la viața politică, independent de statul de cetățeni, exceptând dreptul de vot, care presupune modificarea Constituției, nu cere decât o viziune modernă asupra rolului pozitiv al diversității în viața unei societăți, punctează BII 2015.
Barometrul Integrării Imigranților, ediția 2015 este realizat în cadrul proiectului ”Centru de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranților”.
Proiectul ”Centru de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor” s-a derulat pe o perioada de 3 ani și a fost finanţat din Fondul European de Integrare a resortisanţilor ţări terţe prin Programul general “Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii” (ref: IF/11.01-03.01/2013) al Uniunii Europene, gestionat în România de Ministerul Administraţiei şi Internelor – Inspectoratul General pentru Imigrări ca Autoritate Contractantă..
Informații despre Barometrul Integrării Imigranților, 2015 și despre Centru de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranţilor , găsiți pe www.cdcdi.ro , http://arps.ro/ , www.fundatia.ro .
Detalii suplimentare vă pot fi oferite de Claudia Iordache, Specialist Comunicare, Fundația pentru o societate deschisă, pe adresa
claudia.iordache@fundatia.ro.
Înapoi