Cea de-a treia ediție a Conferinței Internaționale a CDCDI în domeniul migrației a avut loc în zilele de 10 și 11 noiembrie la București. Tema ediției din acest an a fost ”Changing migration policies: national perspectives and supra-national strategies”.

Printre lectorii invitați s-au numărat prof. univ. Jackline Wahba de la Universitatea din Southampton, prof. univ. Han Entzinger de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, prof. conf. Jesús Fernández-Huertas Moraga de la  Univ. Carlos III din Madrid, prof. conf. Bilisuma Dito de la Univ. din Maastricht, Dr. Katharine Jones, cercetătoare la Universitatea din Coventry și Dr. Abdeslam Marfouk, cercetător la Universitè Libre de Bruxelles.

Dincolo de tema principală a conferinței - dinamica policticilor de migrație - subiectele abordate au fost foarte diverse. În prima zi s-a discutat despre relația dintre cercetare și policticile de migrație, despre îmbunătățirea mecanismului de împărțire a responsabilității între statele membre UE prin preluarea unei cote negociabile de refugiați si compensarea financiară variabilă a diferenței până la numărul optim pentru statul membru de primire, despre determinanții migrației la nivel individual și rutele de migrație și despre opinia publică față de imigranți.  A doua zi a reunit prezentări despre impactul migrației asupra țărilor de origine, iar intervențiile s-au centrat pe migrația de revenire și pe bunăstarea celor rămași acasă. Alte teme de interes pentru participanți au fost cadrul legislativ international in domeniul drepturilor omului și refugiaților și aplicabilitatea acestuia, rolul sociatății civile în îmbunătățirea politicilor și practicilor de migrație și criza refugiaților.

Prof. conf. Jesús Fernández-Huertas Moraga (Universitatea Carlos III de Madrid): ”Mereu mi-am dorit să vizitez România pentru că studiez de mulți ani migrația în Spania, timp de mulți ani România a fost principala țară de origine a migranților din țara mea, cunosc mulți români care locuiesc în Spania și nu venisem niciodată aici. Atunci când am fost invitat la conferință m-am bucurat că în sfârșit puteam cunoaște România. Una este să vezi o țară în mod abstract și alta s-o vezi. Acum îmi pare rău că voi sta numai 2 zile. Când am fost invitat plănuiam să rămân și în week-end ca să cunosc țara mai bine, dar nu a fost posibil.

Conferința mi-a plăcut mult. Nu știam ce aveam să găsesc aici și am văzut că sunt oameni din ONG-uri, sociologi, economiști. Eu sunt obișnuit să lucrez numai cu economiști și astfel de experiențe sunt bune pentru că ne deschid mințile. În legătură cu discuțiile din cadrul sesiunilor, mi-a atras atenția opiniile personale foarte puternice pe care unii participanți le-au avut. Unii sunt ei înșiși refugiați, au anumite experiențe de viață și vorbesc din perspectiva acestor experiențe. De exemplu, la unul din panel-urile conferinței, la care se discuta despre migrația medicilor români era un medic ginocolog care avea propria sa interpretare despre motivele pentru care medicii pleacă. Opiniile din sfera migrației sunt mereu mai puternice și se exprimă cu multă pasiune, mai ales când se bazează pe propriile experiențe sau pe cele ale prietenilor. Eu lucrez foarte mult cu analiza numerelor și am puține contacte cu persoane care au trecut prin experiența migrației. Toate ziua stau în fața calculatorului și analizez datele și am avut ocazia acum să pun chipuri cifrelor. Mi-a plăcut una din prezentări, cea făcută de Katharine Jones, în care erau redate fragmente din interviurile cu migranții.  De asemenea, prezentarea unui antropolog care a vorbit despre situația iranienilor din Turcia, o temă despre nu știam nimic înainte și mi s-a părut foarte interesant”.

Daoud Mohamed, medic de origine egipteană, rezident în România:  ”Am participat la o discuție interesantă pe tema migrației medicilor din România. Eu cred că interpretarea pe care o fac cei din mass media și unii din colegii mei este greșită. Problema salariilor nu este cea mai importantă cauză a plecării medicilor. Este în principal problema corupției și trebuie să recunoaștem asta. Li se cer medicilor și asistenților bani ca să fie angajați în spitale. Conferința a fost foarte faină dar este nevoie să atingem mai direct punctele sensibile, punctele de care depind schimbările.  Adică aș fi vrut să văd că atacăm mai clar problema corupției."

Victor Cebotari (Facultatea de Arte și Științe Sociale de la Universitatea din Maastricht): ”Noi am derulat timp de șase ani de zile un proiect pentru a studia ce se întâmplă cu copiii care sunt lăsați în urmă, în Africa, Georgia și Republica Moldova. Principalul mesaj pe care noi vrem să-l transmitem și cu ocazia acestei conferințe, este că de fapt copiii nu sunt lăsați în urmă, copiii rămân în urmă. De multe ori când o persoană migrează este o soluție salvatoare să nu-și ia copilul cu el. Copii rămân în urmă iar migrantul are grijă ca ei să rămână cu un îngrijitor, cu un caregiver cum se spune în limba engleză. Pentru copii uneori este mai bine, decât să plece ilegal, să ajungă într-o țară străină în care să nu știe mediul. De obicei regulile de migrație în țările de destinație sunt foarte stricte, prin urmare e mai bine ca copiii să rămână într-un mediu familiar în care sunt mai protejați. Noi încercăm să schimbăm denumirea care se propagă și în literatura de specialitate referitoare la ”copiii care sunt lăsați în urmă”, cu denumirea ”copiii care rămân în urmă”. Discuția din timpul conferinței a fost mult mai complexă. Noi am studiat diferite aranjamente referitoare la cum rămân copiii, în grija cui și cum influențează bunăstarea copilului.: educația, sănătatea mintală, sănătatea fizică șamd. Și am văzut că atunci când copilul își schimbă îngrijitorul destul de des, afectează copilul mai mult decât în mod normal, pe când dacă copilul stă cu același îngrijitor și același îngrijitor este de obicei un membru al familiei (tatăl, mama, bunica) nu vedem efecte negative comparativ cu copiii care locuiesc cu amândoi părinții. Este foarte bine că la conferința actuală a fost o audiență nu numai academică dar și din sfera guvernării. S-a creat un pământ fertil pentru ideile noastre să prindă. A fost o oportunitate să transmitem informații către ONG-uri, către guvernare și chiar și mediul academic pentru că cei din mediul academic de exemplu analizează migrația din perspectiva economică și nu prea au genul acesta de focus ca să vadă bunăstarea copiilor din punct de vedere social. Cei din domeniul economic se centrează mai mult pe remiterile de bani și factorii economici care influențează migrația. Pe când noi vedem că factorii sociali, precum cei menționați, influențează cel puțin la fel de mult.  Este bine că aici am avut o audiență interdisciplinară. Eu sunt la a treia participare și pot să spun că este o conferință care atinge cele mai înalte standarde academice, prin prezentările și oamenii care au participat. Vorbitorii de la sesiunile plenare și cei de la discuțiile tematice sunt printre cei mai pregătiți în domeniu și atunci este mediul perfect pentru diseminarea unor idei. Acest lucru l-am văzut la toate cele trei ediții, ceea ce este un lucru fenomenal. ”