Media

Migranții se confruntă cu obstacole legale și practice, dar și cu o lipsă de sprijin instituțional în accesul pe piața forței de muncă din România

COMUNICAT DE PRESĂ

Centrul de Cercetare și Documentare în Domeniul Integrării Imigranților (CDCDI) din cadrul Asociației Române pentru Promovarea Sănătății a dat publicității raportul de cercetare „Impactul imigrației asupra pieței muncii din România”, un studiu asupra accesului migranților pe piața locurilor de muncă, în calitate de angajați și antreprenori.

Cercetarea cuprinde analiza implementării politicilor de imigrație cu efecte asupra pieței muncii în perioada 2007 - 2015. Sursa datelor o constituie cadrul legislativ, strategic și operațional care reglementează accesul diferitelor categorii de migranți la angajare și la inițiative antreprenoriale, datele oficiale furnizate de diferite instituții (ITM, ANOFM, AMOFM, AJOFM, Universități, IGI și altele) în baza legii accesului la informații publice, precum și interviuri cu reprezentanți ai instituțiilor publice și ai organizațiilor neguvernamentale și, nu în ultimul rând, interviuri cu imigranți aflați în România. Studiul se referă la cetățenii străini cu ședere legală pe teritoriul României care provin din afara Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene.

Numărul imigranților în România este foarte mic, de aproximativ 0,3% din populația generală. Având în vedere că numai o parte dintre aceștia sunt angajați (sub 10% din totalul populației de imigranți în vârstă de muncă), străinii nu sunt vizibili pe piața muncii, iar autoritățile nu consideră necesară adaptarea legislației și practicilor la nevoile acestora.

Cei mai mulți migranți au venit în România pentru reîntregirea familiei. Studiile se află pe locul doi iar activitățile remunerate pe cel de-al treilea în rândul motivelor șederii migranților în România. Numărul străinilor cu ședere pentru desfășurarea de activități remunerate a cunoscut cea mai dramatică scădere după perioada de maxim – 2008, astfel încât ponderea celor care vin în România cu acest scop este în prezent de sub 10% din numărul total de imigranți.

Printre altele, în studiul CDCDI se arată că:

Unul din obiectivele declarate ale politicilor privind imigrația este facilitarea accesului și șederii legale pe teritoriul României a cetățenilor din state terțe care răspund nevoilor de ocupare a forței de muncă. În prezent nici AJOFM, nici alte instituții publice nu dețin date certe cu privire la nevoile de ocupare ale pieței romȃnești.
Procedura avizului de angajare blochează accesul direct pe piața muncii a acelor străini care doresc să intre/să rămȃnă ȋn țară ȋn scop de muncă dar nu răspund estimărilor nevoilor interne de angajare.
Procedura angajării străinilor este deschisă doar acelor angajatori care au eșuat ȋn ocuparea locurilor de muncă din surse interne – cu cetățeni romȃni sau străini cu drept de ședere pe termen lung, UE sau SEE. La dosarul pentru obținerea avizului de angajare trebuie să se regăsească adeverința eliberată de Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă și, eventual, dovada anunțării locului de muncă într-un cotidian de largă circulație.
Pentru continuarea ȋn Romȃnia a studiilor și pentru obținerea avizului de angajare poate fi necesară, ȋn funcție de locul de muncă și de profesia practicată, recunoașterea diplomelor de studii. Pentru diplomele de studii obținute în state terțe, procedura de recunoaștere a diplomelor este extrem de greoaie, costisitoare și discreționară, mai ales dacă sistemele nu sunt asemănătoare celui românesc sau dacă între România și statul emitent nu există acorduri bilaterale privind recunoașterea diplomelor.
Antreprenorii care vor să obțină viză de lungă ședere pentru activități comerciale trebuie să se supună cerințelor din ce în ce mai stricte legate de investiții și planul de afaceri. Conform procedurilor de acordare a avizului tehnic de specialitate, investitorii străini trebuie să prezinte acum un plan de afaceri extrem de detaliat, a cărui îndeplinire este urmărită anual de oficiile teritoriale pentru întreprinderi mici și mijlocii.
Nefăcând parte dintre grupurile vulnerabile pe piața muncii în accepțiunea strategiei ANOFM, agențiile de ocupare nu au programe speciale pentru imigranți. Aceștia sunt tratați ca orice cetățean român aflat în căutarea unui loc de muncă. Angajații AJOFM recunosc că, datorită limbii și culturii diferite, străinii au dificultăți mai mari de integrare pe piața muncii.
ONG-urile consideră că legislația nu este corelată cu realitățile de pe piața muncii și din domeniile conexe (deficitul de medici, sistemele birocratice și nefuncționale pentru recunoașterea studiilor și calificărilor etc.), cu situația particulară a imigranților (lipsa actelor sau a diplomelor de studii, calificarea în meserii diferite de cele cerute pe piața sau imposibilitatea de a dovedi calificările) și nici cu dificultățile inerente perioadei de adaptare într-o țară nouă (limbă, cultură).
Din interviurile realizate cu cetățenii străni, dificultăţile menționate de aceștia în integrarea pe piaţa muncii în România sunt legate în principal de barierele de limbă care constituie un obstacol important în obținerea informațiilor, de diferenţele culturale, de necunoașterea drepturilor migranților de către autorități, încălcări ale condițiilor de muncă de către angajatori și discriminare. În plus, au fost semnalate procedura extrem de lungă și anevoioasă a recunoașterii studiilor finalizate în state terțe și blocarea accesului la exercitarea unor profesii liberale.
Imigranții intervievaţi care au afaceri în România sau care îşi doresc o implicare antreprenorială, au menţionat obstacole legate de la finanțări/credite, dificultăţi de înţelegere a legislaţiei, birocraţie sau teama de a fi expulzat. Este identificată teama de practici abuzive, discriminatorii - de controale mai frecvente decât la afaceriştii români.

Raportul cuprinde și o serie de recomandări adresate autorităților publice, prin care obiectivele asumate în legislație și în documentele guvernamentale să fie corelate cu practicile instituționale în relația cu imigranții din România.

Descarcă raportul integral: ”Impactul imigrației asupra pieței muncii din România”.

Înapoi