Obiective
Ştiri 
9 răspunsuri care te ajută să înțelegi criza refugiaților
Laura Ștefănuț
1 October 2015
Apar multe informații privind imigranții și refugiații, uneori contradictorii. Am consultat surse pertinente și am răspuns la nouă întrebări, pentru a ilustra contextul crizei refugiaților și posibile urmări.
1. Cât de mare este criza refugiaților?
Este cea mai mare criză de migrație din Europa ultimelor decenii și prima dată în istoria UE când atât de mulți refugiați vin din afara continentului.
În 2014, în Europa au cerut azil 626 000 de refugiați. În 2015, doar Germania estimează că va primi 800 000 de solicitări pentru azil.
Alte crize similare au fost create de al doilea război mondial (a generat 1 milion de refugiați) și de războaiele din Balcani din anii ’90 (câteva sute de mii de refugiați).
2. De ce fug?
Războaiele, conflictele armate, încălcările drepturilor omului, sărăcia din diverse țări au generat în 2014 cel mai mare număr de cereri de azil din ultimii 22 ani, potrivit UNHCR. Războaiele și conflictele armate însumează 55% din totalul motivelor.
Se estimează că doar din Siria au fugit între 3 și 5 milioane de oameni, din 2011 până în 2015.
3. Unde se duc refugiații?
Statele care au primit cei mai mulți refugiați sunt Turcia, Liban și Iordania. Din 2011 până la finalul lui 2014, în Turcia au intrat peste 1,5 milioane de refugiați și se estimează că până la sfârșitul anului 2015 cifra se va apropia de 2 milioane.
Doar în prima parte a lui 2014, în Turcia au ajuns jumatate de milion, în special din Irak și Siria, potrivit datelor UNHCR. În aceeasi perioadã, în Europa au cerut azil 216 000 de refugiați. Rusia a avut solicitări de azil din partea ucrainienilor, astfel încât în 2014 au primit în jur de 300 000 de cereri de azil sau resedințã.
4. Cum gestionează Uniunea Europeană criza?
Prost. Alexander Betts, coordonatorul Centrului de Studii pentru Refugiați al Universității Oxford spune că: “Pentru prima dată în istorie, UE are de a face cu un flux masiv de refugiați din afara regiunii, în timp ce cadrele instituționale de azil și imigrație sunt foarte slab adaptate situației”.
Potrivit analizei NY Times, unele state UE nu respectă legea internațională privind refugiații și numeroasele probleme au apărut fiindcă nu există standarde comune la nivel UE, privind azilul și refugiații.
Un exemplu de bună practică îl reprezintă Germania, care a anunțat în 2015 că va acorda azil refugiaților sirieni – se estimează că până la finalul anului vor fi 800 000 de cereri. Alt stat generos cu refugiații este Suedia. Însă acestea averizează că nu pot face față la nesfârșit numerelor mari de refugiați, la fel cum se plâng statele care sunt porțile de intrare în Europa (Grecia, Italia).
Nu există o distribuție unitară la nivel de UE și soluțiile expuse până acum nu au avut succes. Statele cu cele mai multe solicitări sunt, de departe, Germania, Suedia și Italia.
În iunie 2015 Comisia Europeană a propus ca fiecare stat să primească o cotă de refugiați, însă lucrurile nu s-au lămurit până în prezent. Marea Britanie a fost principalul oponent al măsurii, în vreme ce state precum Polonia sau Slovacia au spus că vor primi doar creștini. Neînțelegerile au frânat procesul care ar fi putut ameliora criza refugiaților în Europa.
În timp ce UE nu reușește să se pună de acord, mii de oameni mor în încercarea de a ajunge pe continent. Doar vara aceasta, UNHCR estimează că au murit 2 500 de oameni. Organizația internațională pentru Migrație crede că numărul morților poate ajunge la 30 000 în anul 2015.
5. Cum se poziționează România?
România nu se confruntă cu valuri de refugiați din două motive principale: nu este suficient de dezvoltată că să devină țară de destinație pentru refugiați și nu se află pe cel mai bun drum de tranziție către Occident.
România a acceptat să primească în jur de 2 000 de refugiați, pentru a ajuta la distribuirea presiunii din alte state. Președintele Klaus Iohannis a declarat în 7 septembrie 2015 că România nu va putea primi mai mult de 1 785 de refugiați, însă nu a fost luată o decizie concretă până acum.
În prezent, România are 6 centre de cazare pentru refugiați, cu 1500 de locuri, potrivit autorităților. Anul acesta au fost înregistrate 833 de cereri de azil, până în luna august.
Refugiaților li se oferă cazare și, la cerere, hrană în limita sumei de 10 lei pe zi, plus 6 lei pentru alte cheltuieli, potrivit celei mai recente hotărâri de Guvern.
UPDATE 9 septembrie: În data de 9 septembrie, s-a stabilit ca 4 646 de refugiați să fie relocați în România din alte state europene. Acestora ar trebui să li se adauge cota de 1 700, stabilită în primăvară, astfel încât țara va primi în jur de 6 300 de azilanți.
6. Refugiați sau imigranți?
După cum scriam, valul de străini care vine spre Europa este alcătuit din refugiați și imigranți.
Refugiat – se referă la o persoană care fuge de persecuții sau conflicte armate. La finalul lui 2014 erau 19.5 milioane de oameni în această situație. Li se oferă azil și au statutul de refugiați pentru că viețile lor sunt în pericol. Sunt protejați prin Legea internațională- este prevăzut că statele au responsabilitatea de a proteja refugiații și trebuie să le permită să trăiască cu demnitate și în siguranță, în timp ce îi ajută să găsească soluții pe termen lung. Convenția din 1951 mai spune că nu trebuie să expulzezi sau să returnezi refugiați, când viața sau libertatea acestora este în pericol.
Imigrant – se referă la o persoană care alege să plece, nu din cauza unei amenințări directe, a pericolului de a muri sau a fi persecutată, ci pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții (găsirea unei noi slujbe, educație, reunificarea familiei, etc). Spre deosebire de refugiați, nu există nici un risc pentru aceștia dacă se întorc în statele lor.
7. Există riscul ca teroriștii să invadeze Europa, deghizați în refugiați?
Nu. Potrivit experților europeni în securitate, sunt două motive principale. Pe de o parte, teroriștii pot intra în Europa folosind alte metode, cum au făcut până acum, și nu drumul riscant pe care îl aleg refugiații (au murit deja mii de oameni). Pe de altă parte, Statul Islamic, cea mai mare amenințare teroristă din prezent, preferă să importe rezidenți europeni sau să îi folosească pe aceștia la atentate în Europa. Din 2014 până în prezent, toate atacurile teroriste au fost făcute de oameni care locuiau în Europa. Până acum, a fost arestat în Italia un singur imigrant marocan, suspectat de terorism.
8. Pot exista beneficii pentru statele care primesc refugiați?
Da, în special pentru state cu îmbătrânire democrafică, cum sunt multe exemple europene. Ocuparea posturilor disponibile, contribuirea la bugetul de stat, pot avea beneficii sociale semnificative. Poți afla de aici care ar putea fi beneficiile pentru România.
În ceea ce privește statele mai puțin dezvoltate, impactul unui val semnificativ de refugiați este mai degrabă negativ. Totuși, un studiu din 2013, coordonat de Centrul de Studii pentru Refugiați al Universității Oxford, dezvăluie beneficii ale integrării refugiaților în Uganda. Pe scurt, statul a ales să îi integreze pe refugiați și datele arată că acești au devenit un motor al economiei și nu o povară financiară.
8. Cum pot ajuta refugiații?
Am scris recent un articol despre ce poți face din România pentru refugiați, unde poți vedea modalitățile prin care poți contribui, dacă locuiești în România.
Autor: Laura Ștefănuț
Sursa: http://imigranti.ro/9-raspunsuri-care-te-ajuta-sa-intelegi-criza-refugiatilor
Pagina de facebook a proiectului
în prima versiune a textului, am folosit date statistice pentru prima parte a anului 2014 la întrebarea 1, pe care le-am inlocuit cu cele pe întregul an.
Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului.
1. Cât de mare este criza refugiaților?
Este cea mai mare criză de migrație din Europa ultimelor decenii și prima dată în istoria UE când atât de mulți refugiați vin din afara continentului.
În 2014, în Europa au cerut azil 626 000 de refugiați. În 2015, doar Germania estimează că va primi 800 000 de solicitări pentru azil.
Alte crize similare au fost create de al doilea război mondial (a generat 1 milion de refugiați) și de războaiele din Balcani din anii ’90 (câteva sute de mii de refugiați).
2. De ce fug?
Războaiele, conflictele armate, încălcările drepturilor omului, sărăcia din diverse țări au generat în 2014 cel mai mare număr de cereri de azil din ultimii 22 ani, potrivit UNHCR. Războaiele și conflictele armate însumează 55% din totalul motivelor.
Se estimează că doar din Siria au fugit între 3 și 5 milioane de oameni, din 2011 până în 2015.
3. Unde se duc refugiații?
Statele care au primit cei mai mulți refugiați sunt Turcia, Liban și Iordania. Din 2011 până la finalul lui 2014, în Turcia au intrat peste 1,5 milioane de refugiați și se estimează că până la sfârșitul anului 2015 cifra se va apropia de 2 milioane.
Doar în prima parte a lui 2014, în Turcia au ajuns jumatate de milion, în special din Irak și Siria, potrivit datelor UNHCR. În aceeasi perioadã, în Europa au cerut azil 216 000 de refugiați. Rusia a avut solicitări de azil din partea ucrainienilor, astfel încât în 2014 au primit în jur de 300 000 de cereri de azil sau resedințã.
4. Cum gestionează Uniunea Europeană criza?
Prost. Alexander Betts, coordonatorul Centrului de Studii pentru Refugiați al Universității Oxford spune că: “Pentru prima dată în istorie, UE are de a face cu un flux masiv de refugiați din afara regiunii, în timp ce cadrele instituționale de azil și imigrație sunt foarte slab adaptate situației”.
Potrivit analizei NY Times, unele state UE nu respectă legea internațională privind refugiații și numeroasele probleme au apărut fiindcă nu există standarde comune la nivel UE, privind azilul și refugiații.
Un exemplu de bună practică îl reprezintă Germania, care a anunțat în 2015 că va acorda azil refugiaților sirieni – se estimează că până la finalul anului vor fi 800 000 de cereri. Alt stat generos cu refugiații este Suedia. Însă acestea averizează că nu pot face față la nesfârșit numerelor mari de refugiați, la fel cum se plâng statele care sunt porțile de intrare în Europa (Grecia, Italia).
Nu există o distribuție unitară la nivel de UE și soluțiile expuse până acum nu au avut succes. Statele cu cele mai multe solicitări sunt, de departe, Germania, Suedia și Italia.
În iunie 2015 Comisia Europeană a propus ca fiecare stat să primească o cotă de refugiați, însă lucrurile nu s-au lămurit până în prezent. Marea Britanie a fost principalul oponent al măsurii, în vreme ce state precum Polonia sau Slovacia au spus că vor primi doar creștini. Neînțelegerile au frânat procesul care ar fi putut ameliora criza refugiaților în Europa.
În timp ce UE nu reușește să se pună de acord, mii de oameni mor în încercarea de a ajunge pe continent. Doar vara aceasta, UNHCR estimează că au murit 2 500 de oameni. Organizația internațională pentru Migrație crede că numărul morților poate ajunge la 30 000 în anul 2015.
5. Cum se poziționează România?
România nu se confruntă cu valuri de refugiați din două motive principale: nu este suficient de dezvoltată că să devină țară de destinație pentru refugiați și nu se află pe cel mai bun drum de tranziție către Occident.
România a acceptat să primească în jur de 2 000 de refugiați, pentru a ajuta la distribuirea presiunii din alte state. Președintele Klaus Iohannis a declarat în 7 septembrie 2015 că România nu va putea primi mai mult de 1 785 de refugiați, însă nu a fost luată o decizie concretă până acum.
În prezent, România are 6 centre de cazare pentru refugiați, cu 1500 de locuri, potrivit autorităților. Anul acesta au fost înregistrate 833 de cereri de azil, până în luna august.
Refugiaților li se oferă cazare și, la cerere, hrană în limita sumei de 10 lei pe zi, plus 6 lei pentru alte cheltuieli, potrivit celei mai recente hotărâri de Guvern.
UPDATE 9 septembrie: În data de 9 septembrie, s-a stabilit ca 4 646 de refugiați să fie relocați în România din alte state europene. Acestora ar trebui să li se adauge cota de 1 700, stabilită în primăvară, astfel încât țara va primi în jur de 6 300 de azilanți.
6. Refugiați sau imigranți?
După cum scriam, valul de străini care vine spre Europa este alcătuit din refugiați și imigranți.
Refugiat – se referă la o persoană care fuge de persecuții sau conflicte armate. La finalul lui 2014 erau 19.5 milioane de oameni în această situație. Li se oferă azil și au statutul de refugiați pentru că viețile lor sunt în pericol. Sunt protejați prin Legea internațională- este prevăzut că statele au responsabilitatea de a proteja refugiații și trebuie să le permită să trăiască cu demnitate și în siguranță, în timp ce îi ajută să găsească soluții pe termen lung. Convenția din 1951 mai spune că nu trebuie să expulzezi sau să returnezi refugiați, când viața sau libertatea acestora este în pericol.
Imigrant – se referă la o persoană care alege să plece, nu din cauza unei amenințări directe, a pericolului de a muri sau a fi persecutată, ci pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții (găsirea unei noi slujbe, educație, reunificarea familiei, etc). Spre deosebire de refugiați, nu există nici un risc pentru aceștia dacă se întorc în statele lor.
7. Există riscul ca teroriștii să invadeze Europa, deghizați în refugiați?
Nu. Potrivit experților europeni în securitate, sunt două motive principale. Pe de o parte, teroriștii pot intra în Europa folosind alte metode, cum au făcut până acum, și nu drumul riscant pe care îl aleg refugiații (au murit deja mii de oameni). Pe de altă parte, Statul Islamic, cea mai mare amenințare teroristă din prezent, preferă să importe rezidenți europeni sau să îi folosească pe aceștia la atentate în Europa. Din 2014 până în prezent, toate atacurile teroriste au fost făcute de oameni care locuiau în Europa. Până acum, a fost arestat în Italia un singur imigrant marocan, suspectat de terorism.
8. Pot exista beneficii pentru statele care primesc refugiați?
Da, în special pentru state cu îmbătrânire democrafică, cum sunt multe exemple europene. Ocuparea posturilor disponibile, contribuirea la bugetul de stat, pot avea beneficii sociale semnificative. Poți afla de aici care ar putea fi beneficiile pentru România.
În ceea ce privește statele mai puțin dezvoltate, impactul unui val semnificativ de refugiați este mai degrabă negativ. Totuși, un studiu din 2013, coordonat de Centrul de Studii pentru Refugiați al Universității Oxford, dezvăluie beneficii ale integrării refugiaților în Uganda. Pe scurt, statul a ales să îi integreze pe refugiați și datele arată că acești au devenit un motor al economiei și nu o povară financiară.
8. Cum pot ajuta refugiații?
Am scris recent un articol despre ce poți face din România pentru refugiați, unde poți vedea modalitățile prin care poți contribui, dacă locuiești în România.
Autor: Laura Ștefănuț
Sursa: http://imigranti.ro/9-raspunsuri-care-te-ajuta-sa-intelegi-criza-refugiatilor
Pagina de facebook a proiectului
în prima versiune a textului, am folosit date statistice pentru prima parte a anului 2014 la întrebarea 1, pe care le-am inlocuit cu cele pe întregul an.
Conţinutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009-2014. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor website-ului.
Înapoi