Liga Apărării Drepturilor Omului (LADO) Filiala Cluj a organizat în data de 14 martie 2013, la Casa de Cultură a Studenţilor, un seminar local care a tratat tema dreptului la educaţie a imigranţilor non-UE.

Seminarul face parte din cadrul proiectului Migrant în România Interculturală implementat de Institutul Intercultural Timişoara în parteneriat cu Liga Apărării Drepturilor Omului - filiala Cluj, Centrul pentru Resurse Civice Constanța, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor şi Integrare Socială Bucureşti. Invitații speciali ai evenimentului au fost reprezentanţii insituţiilor de învăţământ cheie din oraşul Cluj-Napoca precum: responsabilul privind relaţia cu studenţii străini – Anca Filipovici şi responsabilul privind relaţia cu ţările francofone - Valentina Gîdea, reprezentând Centrul de Cooperări Internaţionale (CCI) din cadrul Universităţii Babes-Bolyai (UBB), Delia Flanja - secretar la Biroul de Relaţii Internaţionale al Facultăţii de Studii Europene din cadrul Universităţii Babes-Bolyai şi responsabilul privind relaţia cu studenţii străini din cadrul Universităţii de Farmacie şi Medicină (UMF)” Iuliu Haţieganu” – Dr. Puia Cosmin.

Au participat în jur de 36 persoane din rândul comunităţilor de străini din Cluj. Țările de origine ale acestora au fost: Palestina, Pakistan, Mexic, Ecuador, Cuba, Peru, Ghana şi nu în ultimul rând studenţii din Republica Moldova. Mediatorii interculturali au realizat o radiografie a problemelor întâmpinate de comunităţile pe care le reprezintă, pe care au expus-o și discutat-o în cadrul seminarului.

Mediatorul intercultural pentru comunitatea latino-americană, Alex Jacho a subliniat faptul că sunt câţiva tineri din Mexic, Ecuador şi Columbia care studiază în România în baza unei burse acordate de statul român prin Ministerul Afacerilor Externe şi sunt tineri care studiază cu taxă în universităţile Clujene. Statutul studenţilor non-comunitari este cât de cât clar, însă statutul membrilor de familie este neclar în ceea ce priveşte dreptul la educaţie. Un cetăţean non-UE membru de familie al unui cetăţean român, deţinător al unui permis de şedere în acest scop, conform legislaţiei are drepturi asemănătoare cetăţeanului român, însă în realitate nu se întâmplă aşa. Deşi în privinţa angajării cu un astfel de permis de şedere cetăţeanul străin poate fi încadrat în muncă precum un cetăţean român, înscrierea la studii prin admitere la un loc bugetar nu este posibilă. Alex Jacho a luat legătura şi cu Ministerul Afacerilor Externe pentru a afla dacă există posibilitatea de a beneficia de o bursă din cele oferite anual cetăţenilor non-UE, însă a primit un răspun negativ. Membrii de familie nu pot aplica pentru acele burse. Taxele de şcolarizare sunt foarte mari pentru membrii de familie, care deseori sunt nevoiţi să treacă printr-un amplu proces de adaptare şi să depindă de susţinerea financiară a partenerului până reuşesc să îşi găsească un loc de muncă. Din experienţa personală a mediatorului, lui Alex Jacho i-a fost solicitată suma de 3000 de euro pentru înscrierea la un program de studii din cadrul UBB.

Concluziile mediatorului s-au centrat pe clarificarea dreptului la educaţie pentru membrii de familie şi micşorarea taxelor de şcolarizare.

Mediatorul pentru comunitatea cetăţenilor Republicii Moldova a adus în discuţie următoarele probleme cu care s-au confruntat de-a lungul anilor precum: studenţilor basarabeni bursieri ai statului român li se eliberează un singur permis de şedere gratuit pentru întreaga perioadă a studiilor. Însă aceştia sunt mutaţi în fiecare an în camere sau cămine diferite, în funcţie de locurile în camine alocate facultăţilor şi în funcţie de medie. Astfel că sunt obligaţi şi să îşi modifice permisele de şedere din cauza că adresa care e trecută pe permisul de şedere nu mai corespunde cu adresa actuală a studentului. Conform legii, cetăţeanul străin trebuie să raporteze Serviciului pentru Imigrări schimbarea reşedinţei şi trebuie să plătescă pentru un nou permis de şedere cu adresa actuală. Astfel că, din cauza că numărul camerei nu mai corespunde cu cel trecut pe permisul de şedere, studenţii bursieri trebuie să îşi schimbe permisul de şedere, însă de această dată eliberarea permisului nou nu mai este gratuită.

O altă problemă întâmpinată de studenţii basarabeni este tranzitivitatea drepturilor de la statutul de student etnic roman bursier la redobândirea cetăţeniei române. Studenţii basarabeni care obţin un buletin românesc îşi pierd statutul de bursier al statului român şi sunt trecuţi în regim cu taxă. Însă dacă studentul basarabean care şi-a obţinut buletinul românesc are o medie destul de mare care să îi permită să aplice pentru bursă, în acest caz, facultăţile nu recunosc dreptul respectiv.

La această problemă Ana Filipovici, reprezentantul CCI, a replicat că a primit sesizări din partea secretariatelor facultăţilor şi că în urma consultărilor ce vor avea loc va fi capabilă să dea un răspuns clar la această problemă.

Mediatorul a atenţionat reprezentantul CCI că informaţiile de pe website-ul acestora în privinţa studenţilor basararabeni este învechită şi că ar fi bine să dezvolte o colaborare cu Grupul de Iniţiativă Basarabeană care obţine aceste informaţii într-un timp foarte scurt. A atras atenţia asupra faptului că există deficienţe de comunicare între CCI şi facultăţi în privinţa transmiterii ordinelor de la Minister pentru studenţii basarabeni. A dat exemplul Facultăţii de Studii Economice la care niciodată nu ajung în timp ordinele, studenţii fiind sfătuiţi să se adreseze direct CCI-ului.

Reprezentantul CCI în relaţia cu studenţii străini, Anca Filipovici, a precizat că este mai mult decât binevenită colaborarea cu Grupul de Iniţiativă Basarabenă, mai ales că acum se află într-un proces de reconfigurare a imaginii şi conţinutului website-ului şi va primi cu bucurie informaţiile actualizate. De asemenea, o noutate pe care Anca Filipovici a ţinut să o precizeze este că începând din acest an scrisorile de admitere pentru studenţii străini vor fi emise direct de către universităţi, iar facultăţile vor aloca un număr de locuri destinate studenţilor străini. Anca Filipovici a mai adăugat că Universitatea Babeş-Bolyai oferă programe de orientare pentru studenţii străini şi programe de tutoriat, nu în ultimul rând, cursuri pregătitoare de limba română gratuite pentru studenţii străini bursieri. Taxele de şcolarizare sunt în jurul a 230 de euro pe lună. Cuantumul taxelor de şcolarizare sunt propuse de către Ministerul Educaţiei, iar în cadrul acestui cuantum facultăţile îşi pot stabili taxele, astfel că intervenţia pentru micşorarea taxelor ar trebui făcută la Ministerul Educaţiei.

Ana Filipovici a mai menţionat că anul trecut au aplicat 20 de studenţi din Pakistan pentru un program de studiu şi au fost selectaţi, însă doar doi au obţinut viza pentru România.

În cadrul UBB există o reglementare conform căreia taxele de şcolarizare rămân fixe pentru perioada studiilor, nu se pot schimba de la un la altul, aceeaşi reglementare există şi în cadrul UMF, conform declaraţiilor domnului dr. Puia.

Dr. Cosmin Puia, responsabilul privind relaţia cu studenţii străini, UMF Cluj, a declarat că prin admitere străinii pot avea acces la o bursă începând din anul II de facultate după criterii meritocratice, trebuie să obţină cel puţin nota 8. Există şi sistem de burse care acoperă jumătate din cuantumul taxei de şcolarizare şi este valabil şi pentru studenţii străini. Dr. Cosmin Puia nu este de acord su sistemul de selecţie, cine plăteşte este admis, care conform acestuia, datează încă din tipurile ceauşiste, ci crede că în cadrul UMF ar trebui să existe doar sistemul bazat pe admitere, examene. În ceea ce priveşte obţinerea certificatelor de conformitate pentru studenţii de la UMF, dr. Puia a recunoscut că există probleme în relaţionarea UMF-ului cu Direcţia de Sănătate Publică, instituţia care colectează aplicaţiile pentru aceste certificate apoi le trimite spre Ministerul Sănătăţii.

Seminarul pus bazele unei colaborări mai intense între LADO Cluj şi reprezentanţii Universităţii de Medicină şi Farmacie şi a Centrului de Cooperări Internaţionale din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, concluziile seminarului vor fi transpuse în propuneri de regulamente şi politici şi vor fi susţinute de către LADO Cluj propunerile de intervenţii pe lângă instituţii.