Obiective
Ştiri 
Ce trebuie să știi despre atacurile teroriste din Paris
Laura Ștefănuț
19 January 2016
Atacurile teroriste din noiembrie 2015 au zguduit întregul Occident și vor intra în istorie. În jurul acestui tip de evenimente se creează, în timp, diverse mituri. Deja circulă zvonuri și mass-media a prezentat denaturat unele fapte. De aceea, am considerat esențial să facem un fact-check și să arătăm ce s-a întâmplat în ziua de 13 noiembrie și ulterior: acțiuni, personaje implicate, reacții, analize pertinente.
1) Vineri, 13 noiembrie – orele de teroare
Opt atacuri teroriste au fost lansate la diferență de câteva minute în mai multe locații din Paris, începând cu ora 21.20. Vezi în continuare cum s-au desfășurat atacurile și ce victime au făcut.
Timeline-ul a fost realizat pe baza relatărilor din presa internațională, precum acest articol NY TImes.
2) Ce au vrut teroriștii
Militanții ISIS, care au revendicat atacurile, au motivat acțiunea ca pe o contraofensivă la atacurile aeriene ale Franței asupra lor și ca pe o cruciadă impotriva unei “capitale a prostituției și viciului”. Ideologia ISIS poate fi greu de înțeles pentru oamenii crescuți in lumea Occidentală, dar această analiză amănințită a celor de la The Atlantic explică bine cum funcționează credințele și acțiunile Statului Islamic.
În ceea ce privește actele teroriste, sociologul Bogdan Voicu, pe care l-am intervievat la scurt timp după atacuri, spune că acțiunea ISIS se traduce, pe de o parte, prin “afirmarea puterii grupurilor islamice, care arată că pot lovi inamicul în inima sa”, dar și prin scopul pragmatic de a stopa fluxul de refugiați spre Europa. Raționamentul este următorul: “dacă IS va stăpâni Siria, iar Siria nu are locuitori, IS nu stăpânește de fapt nimic. Prin urmare IS are nevoie de populație care să nu aibă unde fugi din Siria”. Ipoteza aceasta a fost lansată de mai mulți experți, în presa internațională, după cum puteți citi în The Washington Post, Time, etc.
Alți analiști, precum Will McCants (director al proiectului Brookings Project on US Relations With the Islamic World și autor al The ISIS Apocalypse) spun că Statul Islamic a început să atace teritorii vestice din disperare: în urma contraofensivelor din Siria și Irak, aceștia au pierdut teren, ceea ce i-a determinat să își schimbe strategia și să lovească ținte Occidentale.
3) Cine sunt teroriștii
Atentatul a fost revendicat de ISIS.
Pașaportul unui refugiat sirian găsit lângă cadavrul unui atacator a alimentat valul de ură față de refugiați (care fug din Orientul Mijlociu sau Africa, către Europa) și teoriile alarmiste că astfel intră teroriștii in Europa. Ipoteza că unul dintre atacatori a intrat ca refugiat în Europa nu a fost confirmată oficial până acum.
În plus, mai multe analize arată că este neîntemeiată teama că teroriștii vin în Occident deghizați în refugiați. Puteți citi mai multe despre asta aici sau aici.
Pe de altă parte, se cunosc numeroase detalii despre unul dintre liderii teroriștilor, Abdelhamid Abaaoud, în vârstă de 27 de ani, cetățean belgian de origine marocană, care a făcut studiile la unul dintre cele mai prestigioase licee din Bruxelles – Saint-Pierre d’Uccle. Profilul și traseul acestuia sunt realizate de diverse publicații, precum NY Times sau The Guardian. Acesta era urmărit de autorități fiindcă fusese implicat în mai multe atentate teroriste. Însăși familia lui declara că speră ca bărbatul să fie mort.
4) De ce atentatele de la Paris au avut mai multă atenție mediatică decât cele din Beirut
În 12 noiembrie au fost uciși zeci de oameni în Beirut, în urma unor atacuri teroriste revendicate de ISIS. Deși a fost o tragedie însemnată, evenimentul pare neglijat de presa occidentală, care relatează intens despre atacurile de la Paris. Unele publicații atrag atenția asupra acestui dezechilibru și prezintă povești remarcabile din Beirut, cum este cea a tatălui erou, care salvează numeroase vieți, dar moare odată cu teroristul. Apar numeroase critici ale presei din Occident, care spun că e rasistă sau că generează o ierarhie, în care viața occidentalilor este mai importantă decât a celorlalți.
The Washington Post încearcă să explice de ce presa a fost preocupată în special de evenimentele din Paris, în acest articol. Fără a face judecăți de valoare, aceștia arată cum s-a ajuns la situația dată. Pe scurt, recunosc că există un “bias” pe care îl explică prin prisma faptului că publicul este mai sensibil la personaje cu care poate empatiza (cum ar fi occidentalii față de victimele din Paris) – iar presa își prioritizează agenda în funcție de nevoile publicului.
5) Care au fost reacțiile unor lideri mondiali
Președintele francez, Francois Hollande, a anunțat că gestul ISIS este “un act de război” și a instituit stare de urgență în Franța. Mai mult, a spus că va intensifica lupta împotriva ISIS și a cerut derogare de la dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, pe o perioadă limitată.
Liderii globali, de la B. Obama la V. Putin, A. Merkel sau Papă, au condamnat actele teroriste și au oferit suport pentru Franța. Dalai Lama a transmis mesajul că problemele societății noastre nu pot fi rezolvate prin rugăciune, ci trebuie acționat pentru pace în cadrul familiilor și a societăților noastre, fără să așteptăm ajutor de la Dumnezeu, Buda sau guverne.
Sursa: http://imigranti.ro/
Pagina de facebook a proiectului.
1) Vineri, 13 noiembrie – orele de teroare
Opt atacuri teroriste au fost lansate la diferență de câteva minute în mai multe locații din Paris, începând cu ora 21.20. Vezi în continuare cum s-au desfășurat atacurile și ce victime au făcut.
Timeline-ul a fost realizat pe baza relatărilor din presa internațională, precum acest articol NY TImes.
2) Ce au vrut teroriștii
Militanții ISIS, care au revendicat atacurile, au motivat acțiunea ca pe o contraofensivă la atacurile aeriene ale Franței asupra lor și ca pe o cruciadă impotriva unei “capitale a prostituției și viciului”. Ideologia ISIS poate fi greu de înțeles pentru oamenii crescuți in lumea Occidentală, dar această analiză amănințită a celor de la The Atlantic explică bine cum funcționează credințele și acțiunile Statului Islamic.
În ceea ce privește actele teroriste, sociologul Bogdan Voicu, pe care l-am intervievat la scurt timp după atacuri, spune că acțiunea ISIS se traduce, pe de o parte, prin “afirmarea puterii grupurilor islamice, care arată că pot lovi inamicul în inima sa”, dar și prin scopul pragmatic de a stopa fluxul de refugiați spre Europa. Raționamentul este următorul: “dacă IS va stăpâni Siria, iar Siria nu are locuitori, IS nu stăpânește de fapt nimic. Prin urmare IS are nevoie de populație care să nu aibă unde fugi din Siria”. Ipoteza aceasta a fost lansată de mai mulți experți, în presa internațională, după cum puteți citi în The Washington Post, Time, etc.
Alți analiști, precum Will McCants (director al proiectului Brookings Project on US Relations With the Islamic World și autor al The ISIS Apocalypse) spun că Statul Islamic a început să atace teritorii vestice din disperare: în urma contraofensivelor din Siria și Irak, aceștia au pierdut teren, ceea ce i-a determinat să își schimbe strategia și să lovească ținte Occidentale.
3) Cine sunt teroriștii
Atentatul a fost revendicat de ISIS.
Pașaportul unui refugiat sirian găsit lângă cadavrul unui atacator a alimentat valul de ură față de refugiați (care fug din Orientul Mijlociu sau Africa, către Europa) și teoriile alarmiste că astfel intră teroriștii in Europa. Ipoteza că unul dintre atacatori a intrat ca refugiat în Europa nu a fost confirmată oficial până acum.
În plus, mai multe analize arată că este neîntemeiată teama că teroriștii vin în Occident deghizați în refugiați. Puteți citi mai multe despre asta aici sau aici.
Pe de altă parte, se cunosc numeroase detalii despre unul dintre liderii teroriștilor, Abdelhamid Abaaoud, în vârstă de 27 de ani, cetățean belgian de origine marocană, care a făcut studiile la unul dintre cele mai prestigioase licee din Bruxelles – Saint-Pierre d’Uccle. Profilul și traseul acestuia sunt realizate de diverse publicații, precum NY Times sau The Guardian. Acesta era urmărit de autorități fiindcă fusese implicat în mai multe atentate teroriste. Însăși familia lui declara că speră ca bărbatul să fie mort.
4) De ce atentatele de la Paris au avut mai multă atenție mediatică decât cele din Beirut
În 12 noiembrie au fost uciși zeci de oameni în Beirut, în urma unor atacuri teroriste revendicate de ISIS. Deși a fost o tragedie însemnată, evenimentul pare neglijat de presa occidentală, care relatează intens despre atacurile de la Paris. Unele publicații atrag atenția asupra acestui dezechilibru și prezintă povești remarcabile din Beirut, cum este cea a tatălui erou, care salvează numeroase vieți, dar moare odată cu teroristul. Apar numeroase critici ale presei din Occident, care spun că e rasistă sau că generează o ierarhie, în care viața occidentalilor este mai importantă decât a celorlalți.
The Washington Post încearcă să explice de ce presa a fost preocupată în special de evenimentele din Paris, în acest articol. Fără a face judecăți de valoare, aceștia arată cum s-a ajuns la situația dată. Pe scurt, recunosc că există un “bias” pe care îl explică prin prisma faptului că publicul este mai sensibil la personaje cu care poate empatiza (cum ar fi occidentalii față de victimele din Paris) – iar presa își prioritizează agenda în funcție de nevoile publicului.
5) Care au fost reacțiile unor lideri mondiali
Președintele francez, Francois Hollande, a anunțat că gestul ISIS este “un act de război” și a instituit stare de urgență în Franța. Mai mult, a spus că va intensifica lupta împotriva ISIS și a cerut derogare de la dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, pe o perioadă limitată.
Liderii globali, de la B. Obama la V. Putin, A. Merkel sau Papă, au condamnat actele teroriste și au oferit suport pentru Franța. Dalai Lama a transmis mesajul că problemele societății noastre nu pot fi rezolvate prin rugăciune, ci trebuie acționat pentru pace în cadrul familiilor și a societăților noastre, fără să așteptăm ajutor de la Dumnezeu, Buda sau guverne.
Sursa: http://imigranti.ro/
Pagina de facebook a proiectului.
Înapoi