Ideea Festivalului MIDO ne-a venit în anul 2010 când eram încă la început în implementarea proiectelor de integrare ale Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie OIM România şi ale Institutului Intercultural Timişoara.

În acea perioadă, LADO Cluj încerca din răsputeri să pătrundă în comunităţile de migranţi, să se facă cunoscută şi auzită şi să inspire încredere. Am încercat să venim cu diverse planuri şi strategii, însă am uitat că de fapt, nu noi trebuie să decidem pentru comunităţi. Astfel că, cea mai bună idee a fost să invităm reprezentanţii comunităţilor la un ceai şi să discutăm deschis. Concluziile au fost revelatoare pentru LADO Cluj. Comunităţile au propus organizarea unor seri tematice de film, cluburi de discuţii, seri interculturale şi alte activităţi recreative. LADO Cluj şi-a reconsiderat planurile şi a venit cu ideea Festivalului Migraţie şi Drepturile Omului, prin care să ofere comunităţilor activităţi pe placul lor, să promoveze culturile lor, dar nu în ultimul rând să unească resursele celor două proiecte de integrare pentru un rezulat mai bun.

Eu mă bucur nespus de mult că ideii Festivalului MIDO i s-a dat credit atât de către comunităţi şi de câtre Echipa LADO, astfel că a rezistat deja trei ani la rând.

Ediţia a III-a a avut loc pe parcursul a patru zile, 23-26 mai, 2013 şi a avut susţinerea a peste 20 de parteneri, colaboratori şi sponsori. Aceştia sunt: Inspectoratul General pentru Imigrări, Organizatia Internaţională pentru Migraţie (OIM) Biroul în România, Institutul Intercultural Timişoara, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Liceul Teoretic Nicolae Bălcescu, Reţeaua Language Rich Europe (LRE), Cazino Parcul Central, Localul La gazette, Restaurant Indian Indigo, Liga Islamică şi Culturală România, Filiala Cluj, Asociaţia Culturală Româno-Araba Ierusalim, Forumul Sirieniilor din România, Asociaţia Marocan – Europeană, Cluj Intercultural Awareness Organization (CIAO), Asociaţia Palestinienilor din Transilvania, Comunitatea Latino-americană, Grupul de Iniţiativă Basarabeană, Cluj, Asociaţia Palestinienilor din Transilvania, Organizaţia Evol Arts, Echipa GentleMen`s Show. La Festivalul din acest an a fost prezentă şi Ambasada Republicii Islamice Pakistan în România prin domnul consul MUHAMMAD SALEEM, care pe lângă participarea activă în cadrul activităţilor, ne-a făcut surprize neaşteptate, a dăruit echipei LADO şi Echipei IIT două cadouri foarte frumose, şaluri şi vaze tradiţionale pakistaneze.

Logica organizării Festivalului a fost cea de a implica cât mai mult comunităţile în organizare şi implementare, astfel că la şedinţele de lucru erau invitate toate comunităţile cu care colaborăm, dar şi instituţii sau alte organizaţii care doreau să se implice. Astfel că am format o echipa de 18 persoane (voluntarele, membrii comunităţilor, mediatorii interculturali) care s-au implicat mai mult sau mai puţin în organizarea evenimentului.

În cadrul Festivalului MIDO au fost organizate 6 activităţi care au pus în valoare ideile comunităţilor, dar şi a instituţiilor partenere. Workshop-ul Bazele Culturii Islamice a fost propus şi organizat în întregime de către Liga Islamică şi Culturală România, Filiala Cluj. A fost un workshop foarte interesant, pentru că participanţii au avut ocazia nu doar să audieze, dar să şi experimenteze cultura şi religia islamică. Femeile erau invitate să poarte hijab şi toţi participanţii erau rugaţi să se descalţe înainte de a intra în sala workshop-ului, care era de fapt locul de rugăciune. Am învăţat noţiuni generale ale religiei islamice şi despre limba arabă. Unul dintre organizatori Daniel Barnuţiu a atras atenţia tuturor când a mărturisit că este de fapt cetăţean român care a îmbrăţişat religia musulmană pentru că a găsit principii fundamentele în această religie după care să îşi ghideze viaţa.

La seminarul local "Dreptul la muncă al studenţilor străini. Oportunităţi şi constrângeri în municipiul Cluj-Napoca", am avut bucuria de ai avea alături de noi pe domnul Lucian Mureşan, reprezentantul Serviciului pentru Imigrări al Judeţului Cluj şi pe domnul Daniel Don, reprezentnatul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă. Au fost aduse în discuţie următoarele tematici şi soluţii:

a) Unde se pot înscrie persoanele RTT membri de familie şi studenţi pentru a fi consiliaţi şi pentru a afla care sunt locurile de munca vacante în Cluj-Napoca. Soluţie: La momentul actual în Cluj-Napoca sunt 1900 de locuri de muncă înregistrate la AJOFM. Membrii RTT si studenţii sunt rugaţi să se înscrie pe platforma AJOFM. Exită un call center a cărui personal este alcătuit din consilieri de carieră care contactează persoanele din evidenţa AJOFM atunci când găsesc un loc de muncă potrivit pentru acestea. Mai există şi bursa locurilor de muncă şi INFOPAGE.

b) Cetăţenii din Republica Moldova care obţin cetăţenie română însă îşi fac doar paşaport românesc, stabilindu-se cu domiciliul în străinătate au nevoie de buletin la angajare? Multe cazuri de studenţi basarabeni nu s-au putut angaja, pentru că li se cerea buletin. Obţinerea unui buletin este dificilă pentru că trebuie să găsească o persoană ce doreşte să îi ia în spaţiu. Soluţie: Din moment ce îşi obţin cetăţenia română deţin şi drepturile şi obligaţiile cetăţenilor români. Există soluţia buletinului provizoriu care se obţine rapede şi foarte simplu. Invitaţii la seminar nu înţelegeau totuşi de ce angajatorii au cerinţa aceasta.

c) Membrii de familie RTT pot beneficia de şomaj? Soluţie: Răspunsul reprezentantului AJOFM a fost că da, însă trebuie să figureze în baza de date a AJOFM.

d) Câte ore pot munci studenţii şi ce presupune angajarea acestora? Soluţie: Reprezentantul Serviciului pentru Imigrări a declarat că cea mai simplă este angajarea studenţilor. Există o listă de acte pe care o poate pune la dispoziţie solicitanţilor pentru obţinerea autorizaţiei de muncă. Studenţii pot munci 4 ore pe zi. Angajatorii nu ştiu procedurile şi consideră că este un proces greoi, însă nu este aşa.

Idea activităţii „Caravana Interculturalităţii” a venit dintr-o discuţie cu domnul Lucian Mureşan – Serviciul pentru Imigrări Cluj, mi-a spus că în activităţile noastre ar trebui implicaţi în primul rând elevii, ei ar trebui familiarizaţi cu ce face LADO, cu revistele noastre şi desigur cu activitatea comunităţilor de străini din România. Tot în acea perioadă am avut ocazia să particip la proiectul Language Rich Europe implementat de British Council care punea accent pe promovarea limbilor în comunitate. M-am gândit că ar fi potrivită implementarea unui proiect pilot prin care să fie promovate limbile comunităţilor de imigranţi în şcoli, astfel s-a născut idea Caravanei, care a avut un succes foarte mare. Elevii erau numai ochi şi urechi la poveştile de viaţă ale mediatorilor. Alex Jacho i-a învăţat pe copii cum să salute şi să mulţumească în limba spaniolă, le-a povestit despre minunatele peisaje din Ecuador şi despre felul oamenilor de a fi, Samir Moukhliss le-a povestit cât de frumos e Marocul şi cât de delicioase sunt preparatele culinare, Ali Shah le-a povestit cum este felul de viaţă al pakistanezilor şi ce au în comun pakistanezii cu românii, iar Daniel Barnuţiu i-a familiarizat cu limba araba, scriind fiecare literă a alfabetului şi explicându-le citirea lor în propoziţii.

Seara de Film a avut loc cu sprijinul comunităţii pakistaneze şi indiene, au fost proiectate câteva filme despre cultura, istorie şi religia musulmană, pakistaneză, indiană, palestineană, siriană şi din Republica Moldova.

Expoziţia de tablouri şi obiecte tradiţionale a fost un real succes. Au admirat expozitia peste 80 de persoane şi ne-am bucurat împreună de orice român curios care venea cu întreaga familie să vadă ce se întâmplă la expoziţie. La expoziţie au participat următoarele ţări: Maroc, Palestina, Siria, Pakistan, India şi Liga Islamică şi Culturală România, Filiala Cluj.

Seara Interculturală a fost activitate de încheiere a Festivalului care a dat posibilitatea comunităţilor să îşi exprime cultura prin dans, cântec şi preparate tradiţionale. Astfel că, într-un decor întresant pe Cetăţuia Clujului, în localul La gaztte ne-am reunit cu toţii pentru a sărbători interculturalitatea. Am avut parte de un recital de chitară susţinut de Luis Angel Sanchez Avila din Mexic, student la Conservator, de cântece tradiţionale Moldoveneşti, de un dans de salsa cubana susţinut de Dabiel Gonzales din Cuba şi soţia sa, nu au lipsit nici preparatele culinare arabe şi tortul multicultural. Mediatorul Intercultural Alex Jacho s-a ţinut de cuvânt, şi în acest an împreună cu soţia sa Daniela au gătit un tort şi mai impresionant decât anul trecut.

Festivalul MIDO din acest an a avut câteva ingrediente simple şi anume: multă muncă, dragoste de oameni şi mult calm. Pentru anul viitor Festivalul MIDO va fi reconceputalizat, iar sarcina majoră a organizării acestuia vă fi transferată spre comunităţi, LADO va acţiona doar ca structură de sprijin.

Visul meu este ca Festivalul MIDO să fie organizat nu doar la Cluj. Dragi colegi, parteneri, mediatori şi colaboratori vă încurajez să ne punem resursele la dispoziţie şi să organizăm un Festival MIDO naţional!