Ştiri
Devine România o țară de tranzit?
Simona Tutilă
28 April 2017
Un număr de 111 migranţi din Irak, Siria, Iran, Afganistan, India şi Pakistan au fost depistaţi, săptămâna trecută, ascunşi într-un automarfar, la frontiera judeţului Arad cu Ungaria. Aceștia intenţionau să ajungă ilegal într-o ţară din Spațiul Schengen. „În data de 21.04.2017, în jurul orei 22.50, la P.T.F Nadlac II – Csanadpalota s-a prezentat la ieşirea din ţară cetăţeanul român Vlad V., în vârstă de 40 de ani, conducând un automarfar înmatriculat în România. În baza analizei de risc, la controlul fizic al automarfarului, politiştii de frontieră au descoperit ascunse în interiorul mijlocului de transport, 111 persoane, dintre care 45 bărbaţi, 24 femei şi 42 minori”, a declarat Mihaela Leş, purtătorul de cuvânt al STPF Arad.
Migranţii aveau vârste cuprinse între 2 şi 53 de ani și erau solicitanţi de azil în România.
În urma cercetărilor, șoferul mașinii a declarat că nu avea cunoştinţă despre modul în care persoanele în cauză s-au ascuns în camion, pe timpul călătoriei el staţionând în mai multe parcări. Conform documentelor de transport, șoferul avea în recomorcă piese auto care trebuiau livrate unei firme din Austria.
Migranţii au declarat că doreau să ajungă în Spaţiul Schengen şi au recurs la această metodă deoarece nu aveau o viză care să le permită acest lucru. Cu toate că, în acest caz, vorbim de un record de migranți prinși ilegal, experiența ne-a arătat că România nu este o țară de destinație. Anul trecut, doar 1624 cetățeni străini au încercat să treacă ilegal frontierele României. Ca o comparație, în Ungaria au fost, doar în 2015, peste 100.000 de migranți.
În ultimii ani, România a fost evitată parțial ca și țară de tranzit spre Europa de Vest. Cu toate acestea, odată cu închiderea coridoarelor din Serbia, Macedonia etc., este posibil ca din ce în ce mai multe persoane să fie nevoite să tranziteze România, în drum spre alte țări. De asemenea, multe persoane care solicită protecție internațională aleg să ajungă în țări occidentale, unde sprijinul oferit acestora este mult mai consistent decât în România.
În lipsa unor coridoare sigure, multe persoane sunt nevoite să părăsească zonele de conflict, riscându-și adesea viața, pe mare sau pe uscat, până să ajungă în teritorii unde să se poată simți în siguranță și unde să li se ofere reale posibilități de integrare. Costurile materiale, sociale și psihologice ale acestor demersuri sunt inestimabile, acestea fiind suportate exclusiv de către persoanele care sunt nevoite să se refugieze pentru a își salva viața.
Surse știre:
http://noizz.ro/big-stories/cum-au-ajuns-cei-111-migranti-din-tir-in-romania/361c27c
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/111-migranti-descoperiti-intr-un-tir-romanesc-la-vama-nadlac-ce-declarase-soferul-in-documentele-de-transport.html
http://www.aradon.ro/111-migranti-ascunsi-intr-un-tir-prinsi-la-frontiera-nadlac/1819682
Migranţii aveau vârste cuprinse între 2 şi 53 de ani și erau solicitanţi de azil în România.
În urma cercetărilor, șoferul mașinii a declarat că nu avea cunoştinţă despre modul în care persoanele în cauză s-au ascuns în camion, pe timpul călătoriei el staţionând în mai multe parcări. Conform documentelor de transport, șoferul avea în recomorcă piese auto care trebuiau livrate unei firme din Austria.
Migranţii au declarat că doreau să ajungă în Spaţiul Schengen şi au recurs la această metodă deoarece nu aveau o viză care să le permită acest lucru. Cu toate că, în acest caz, vorbim de un record de migranți prinși ilegal, experiența ne-a arătat că România nu este o țară de destinație. Anul trecut, doar 1624 cetățeni străini au încercat să treacă ilegal frontierele României. Ca o comparație, în Ungaria au fost, doar în 2015, peste 100.000 de migranți.
În ultimii ani, România a fost evitată parțial ca și țară de tranzit spre Europa de Vest. Cu toate acestea, odată cu închiderea coridoarelor din Serbia, Macedonia etc., este posibil ca din ce în ce mai multe persoane să fie nevoite să tranziteze România, în drum spre alte țări. De asemenea, multe persoane care solicită protecție internațională aleg să ajungă în țări occidentale, unde sprijinul oferit acestora este mult mai consistent decât în România.
În lipsa unor coridoare sigure, multe persoane sunt nevoite să părăsească zonele de conflict, riscându-și adesea viața, pe mare sau pe uscat, până să ajungă în teritorii unde să se poată simți în siguranță și unde să li se ofere reale posibilități de integrare. Costurile materiale, sociale și psihologice ale acestor demersuri sunt inestimabile, acestea fiind suportate exclusiv de către persoanele care sunt nevoite să se refugieze pentru a își salva viața.
Surse știre:
http://noizz.ro/big-stories/cum-au-ajuns-cei-111-migranti-din-tir-in-romania/361c27c
http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/111-migranti-descoperiti-intr-un-tir-romanesc-la-vama-nadlac-ce-declarase-soferul-in-documentele-de-transport.html
http://www.aradon.ro/111-migranti-ascunsi-intr-un-tir-prinsi-la-frontiera-nadlac/1819682

Obiective
Înapoi