Obiective
Ştiri 
Imigranţii, grup țintă major pentru combaterea tuberculozei
Carmen Munteanu - Coordonator Comunicare
31 March 2014
Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) consideră că imigranţii ar putea fi cheia succesului în lupta împotriva tuberculozei (TBC). Pe 24 martie a fost celebrată în lumea întreagă Ziua Mondială a Tuberculozei prin sloganul "Reach the 3 million". Cele 3 milioane se referă la numărul persoanelor bolnave de tuberculoză care nu sunt înregistrate și nu au acces la tratament. Multe dintre acestea provin din zone foarte sărace ale globului. "Într-o lume din ce în ce mai mobilă, este vital ca migranții să fie puşi în centrul inițiativelor menite să combată răspândirea tuberculozei. Toate țările, şi cele care au o incidenţă mică a tuberculozei și cele care au o incidenţă mare, ar trebui să lucreze împreună pentru o lume fără TBC", a declarat William Lacy Swing, directorul general al OIM.
Migranții riscă să rămână fără tratament sau să dezvolte tuberculoză multidrog rezistentă
Potrivit comunicatului de presă al OIM, migranții sunt mai expuşi riscului de a nu fi diagnosticaţi la timp şi de-a rămâne netrataţi, deoarece de cele mai multe ori aceștia sunt marginalizaţi prin statutul social și nu au acces la asistență medicală. În unele țări ei riscă chiar deportarea, dacă sunt diagnosticați cu TBC. O altă problemă o reprezintă durata tratamentului, care în medie este de 6 luni, timp în care lucrătorii migranți se deplasează în căutare de lucru. Întreruperea repetată a tratamentului duce la dezvoltarea unor tulpini rezistente la medicamente (tuberculoză multidrog rezistentă, sau prescurtat TB-MDR, o formă gravă de tuberculoză în care microbul a căpătat rezistenţă la cel puţin 2 tuberculostatice). Cunoștințele insuficiente ale migranților despre sănătate și sistemele de asistență medicală din țările gazdă determină solicitarea cu întârziere a îngrijirilor medicale sau - mai grav - la oprirea tratamentului, dacă acesta a fost administrat.
Servicii echitabile pentru migranți
Jumătate din cele 22 țări care au mari probleme cu tuberculoza nu o să-și poată atinge angajamentul asumat, de reducere a numărului de infecții noi până în 2015. "Fără strategii orientate către prevenirea și controlul tuberculozei în populația de migranți în țările de origine, de tranzit și de destinație ale acestora va fi imposibil să se atingă scopul propus", este de părere dr. Davide Mosca, directorul deparatmentului de Sănătatea Migrației din cadrul OIM. În opinia acestuia, accesul anumitor populații vulnerabile la diagnostic și tratament de calitate ar trebui prioritizat. Sănătatea și drepturile omului în cazul migranților nu pot fi ignorate, pentru că tuberculoza nu este pur și simplu o boală infecțioasă, este, de asemenea, o boală a sărăciei, a vulnerabilității sociale și a marginalizării. "Trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura furnizarea de servicii împotriva tuberculozei echitabile pentru imigranți, pentru respectarea drepturilor acestora, dar și pentru susținerea legislației naționale și internaționale de sănătate", a afirmat Swing, directorul general OIM. Organizația are multiple activități în acest domeniu: efectuează screening TBC pentru refugiații care urmează să fie relocați înainte de plecare și lucrează îndeaproape cu parteneri precum OMS, STOP TB, Fondul Global și Uniunea Internațională Împotriva tuberculozei.
Programul național de control al tuberculozei, subfinanțat în România
România este una dintre țările de tranzit pentru migranți cu o incidență ridicată a tuberculozei. Peste 34.000 de persoane sunt înregistrate cu tuberculoză sensibilă şi 1500 cu tuberculoză multidrog rezistentă. Din cauza subfinanțării grave a Programului național de control al tuberculozei, numărul pacienților cu tuberculoză multidrog-rezistentă – în special adolescenți și tineri - este în continuă creștere. În România încă se mai moare de tuberculoză. În cazul pacienților cu TB-MDR, rata mortalității este de 20%, conform raportului OMS din aprilie 2012. Fiecare pacient contagios poate infecta într-un an alte 10 persoane, iar cel puțin una dintre ele face boala. "Toate aceste lucruri se intampla pentru ca exista goluri in aprovizionarea cu medicamente, pentru ca nu exista acces adecvat al pacientilor la medicamentele de care au nevoie, pentru ca nu exista teste rapide pentru depistarea tuberculozei rezistente, pentru ca nu exista suportul social necesar pentru pacientii bolnavi de TBC, pentru ca populatia nu este informata corect despre aceasta boala ceea ce duce la stigmatizarea multor bolnavi sau fosti bolnavi", a declarat Cătălina Constantin, președintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog-rezistentă (ASPTMR), într-un comunicat de presă cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva tuberculozei. TBC-ul în România ar trebui să fie considerat o prioritate în sănătatea publică.
Surse:
OIM
Comunicate medicale
Migranții riscă să rămână fără tratament sau să dezvolte tuberculoză multidrog rezistentă
Potrivit comunicatului de presă al OIM, migranții sunt mai expuşi riscului de a nu fi diagnosticaţi la timp şi de-a rămâne netrataţi, deoarece de cele mai multe ori aceștia sunt marginalizaţi prin statutul social și nu au acces la asistență medicală. În unele țări ei riscă chiar deportarea, dacă sunt diagnosticați cu TBC. O altă problemă o reprezintă durata tratamentului, care în medie este de 6 luni, timp în care lucrătorii migranți se deplasează în căutare de lucru. Întreruperea repetată a tratamentului duce la dezvoltarea unor tulpini rezistente la medicamente (tuberculoză multidrog rezistentă, sau prescurtat TB-MDR, o formă gravă de tuberculoză în care microbul a căpătat rezistenţă la cel puţin 2 tuberculostatice). Cunoștințele insuficiente ale migranților despre sănătate și sistemele de asistență medicală din țările gazdă determină solicitarea cu întârziere a îngrijirilor medicale sau - mai grav - la oprirea tratamentului, dacă acesta a fost administrat.
Servicii echitabile pentru migranți
Jumătate din cele 22 țări care au mari probleme cu tuberculoza nu o să-și poată atinge angajamentul asumat, de reducere a numărului de infecții noi până în 2015. "Fără strategii orientate către prevenirea și controlul tuberculozei în populația de migranți în țările de origine, de tranzit și de destinație ale acestora va fi imposibil să se atingă scopul propus", este de părere dr. Davide Mosca, directorul deparatmentului de Sănătatea Migrației din cadrul OIM. În opinia acestuia, accesul anumitor populații vulnerabile la diagnostic și tratament de calitate ar trebui prioritizat. Sănătatea și drepturile omului în cazul migranților nu pot fi ignorate, pentru că tuberculoza nu este pur și simplu o boală infecțioasă, este, de asemenea, o boală a sărăciei, a vulnerabilității sociale și a marginalizării. "Trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura furnizarea de servicii împotriva tuberculozei echitabile pentru imigranți, pentru respectarea drepturilor acestora, dar și pentru susținerea legislației naționale și internaționale de sănătate", a afirmat Swing, directorul general OIM. Organizația are multiple activități în acest domeniu: efectuează screening TBC pentru refugiații care urmează să fie relocați înainte de plecare și lucrează îndeaproape cu parteneri precum OMS, STOP TB, Fondul Global și Uniunea Internațională Împotriva tuberculozei.
Programul național de control al tuberculozei, subfinanțat în România
România este una dintre țările de tranzit pentru migranți cu o incidență ridicată a tuberculozei. Peste 34.000 de persoane sunt înregistrate cu tuberculoză sensibilă şi 1500 cu tuberculoză multidrog rezistentă. Din cauza subfinanțării grave a Programului național de control al tuberculozei, numărul pacienților cu tuberculoză multidrog-rezistentă – în special adolescenți și tineri - este în continuă creștere. În România încă se mai moare de tuberculoză. În cazul pacienților cu TB-MDR, rata mortalității este de 20%, conform raportului OMS din aprilie 2012. Fiecare pacient contagios poate infecta într-un an alte 10 persoane, iar cel puțin una dintre ele face boala. "Toate aceste lucruri se intampla pentru ca exista goluri in aprovizionarea cu medicamente, pentru ca nu exista acces adecvat al pacientilor la medicamentele de care au nevoie, pentru ca nu exista teste rapide pentru depistarea tuberculozei rezistente, pentru ca nu exista suportul social necesar pentru pacientii bolnavi de TBC, pentru ca populatia nu este informata corect despre aceasta boala ceea ce duce la stigmatizarea multor bolnavi sau fosti bolnavi", a declarat Cătălina Constantin, președintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog-rezistentă (ASPTMR), într-un comunicat de presă cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă împotriva tuberculozei. TBC-ul în România ar trebui să fie considerat o prioritate în sănătatea publică.
Surse:
OIM
Comunicate medicale
Înapoi