Obiective
Ştiri 
Imigranții recent sosiți în Franța
Mariana Andrei - Coordonator Comunicare
4 February 2015
Pe site-ul Institutului National de Statistică și Studii Economice (INSEE) a fost postat un studiu elaborat de Chantal Brutel, care abordează evoluția numărului și profilului imigranților din Franța, în ultimii 10 ani. Potrivit acesteia, din 2004 până în 2012 au intrat anual pe teritoriul francez în medie 200.000 de imigranți. În accepțiunea autoarei imigranții reprezintă populația străină (fără cetățenie franceză), indiferent de țara de origine (deci include și cetățenii UE).
5,8 milioane de imigranți în Franța, la începutul anului 2013
Populația de imigranți a crescut cu o medie de 90.000 de persoane pe an. La începutul anului 2013, pe teritoriul francez locuiau 5,8 milioane de imigranți sau 8,8% din populația rezidentă, cu 800.000 mai mult decât în 2004, când reprezentau 8,0% din populație.
Creșterea populației imigrante este rezultatul intrărilor în teritoriu (fluxul de imigrație). Între 2004 și 2012, în medie 200.000 de imigranți au sosit anual în Franța (0,3% din populație), 50.000 au decedat și 60.000 au plecat din țară. Intrările sunt mai mari în țările OCDE (0,6% din populație). Din 2009 până în 2012, numărul de intrări de imigranți a crescut după o perioadă de stabilitate (2004-2009). În cursul anului 2012, 230.000 de imigranți au sosit în Franța, cu 28.000 de mai mult decât în 2004. Din 2004 până în 2012, fluxul de imigrație a crescut cu o rată medie de 1,6% pe an, la fel de mult ca în toate țările OCDE.
Imigrație din ce în ce mai europeană
Dintre imigranții care au intrat Franța în 2012, aproape unul din doi s-a născut într-un stat european și trei din zece în țări africane. Imigrația din Europa este în cea mai mare parte portugheză, britanică, spaniolă, italiană sau germană. Aceste cinci țări reprezintă 57% din fluxurile de imigranți născuți în Europa și un sfert din toate intrările în 2012. Jumătate din noii imigranți africani vin din Magreb. În ceea ce-i privește pe noii imigranți născuți în China (3% din admitere în 2012), aceștia sunt aproape la fel de mulți ca și cei născuți în Germania.
Între 2009 și 2012, numărul intrărilor europenilor a crescut brusc cu 12% în medie pe an. Mai mult de jumătate din creșterea din Franța se datorează Portugaliei, Spaniei și Italiei. În special, numărul de noi imigranți spanioli și portughezi aproape că s-a dublat pe parcursul perioadei, ca urmare a crizei economice din țara lor.
Prin comparație, între 2009 și 2012, numărul imigranților care au sosit în Franța din Africa a crescut ușor (+ 1% pe an, în medie). Creșterea a fost determinată de intrările de imigranți din Maroc sau Tunisia (+ 2,4% și + 2,9% pe an), în timp ce imigranții din Algeria au scăzut (- 2,6% pe an).
17% din imigranții care au intrat Franța în 2012, cu vârste sub 16 ani
La începutul anului 2012, vârsta medie a imigranților care trăiau în Franța era de 45 ani, față de 40 ani pentru populația rezidentă în Franța. În schimb, noii imigranți care au ajuns în 2012 sunt mult mai tineri, vârsta lor medie este de 28 de ani; jumătate dintre ei având între 19 - 36 de ani când au sosit. Bărbații și femeile au aproximativ aceleași vârste la intrarea lor în Franța. Imigrația din Europa are loc la vârste un pic mai mari decât din alte continente: un imigrant din patru venit din Belgia în Franța are mai mult de 49 ani și unul din patru din Marea Britanie peste 56 ani. Imigranții asiatici sunt mai tineri: un imigrant asiatic din doi are între 20 și 33 ani. Din totalul imigranților sosiți în 2012, 17% au mai puțin de 16 ani.
O imigrație din Asia foarte feminină
Până la mijlocul anilor 1970, fluxurile de imigrație au fost predominant masculine, contribuind la satisfacerea nevoilor de muncă. Femeile au reprezentat 44% din fluxurile de imigrație la acea vreme. În 1974 sunt aplicate restricții privind migrația forței de muncă necalificate și migrația familială, majoritar feminină începe să crească, ajungând la 58% din intrări. De la mijlocul anilor 1980, femeile migrează mai des în alte scopuri decât motivele familiale, de exemplu pentru a găsi un loc de muncă în conformitate cu pregătirea lor sau pentru studiu. Acum femeile sunt majoritare în populația imigrantă din Franța, în grupa de vârstă 20 - 30 ani. Există însă variații în funcție de zona de proveniență: 59% dintre imigranții din Asia sunt femei față de 51% dintre cei din Europa, situație care se explică în primul rând prin imigrația chineză de sex feminin foarte puternică.
Printre nou veniți, mai mulți absolvenți
63% din imigranții care au intrat Franța în 2012 dețin cel puțin o diplomă de licență sau echivalentă și un sfert sunt fără diplome de studii. Dacă ne referim la țările reprezentative pentru imigrația din Franța, cel mai puțin calificați sunt cetățenii Portugaliei și Turciei (56% și 57%). Reversul îl reprezintă SUA, China, Spania, Italia și Rusia ai căror cetățeni posedă în proporție de peste 50% diplome de învățământ superior. Între 2004 și 2012 ponderea imigranților cu un nivel educațional echivalent studiilor de licență a crescut cu 7 procente. Imigranții din America sau Oceania contribuie puțin la creșterea ponderii absolvenților (12%), iar europenii contribuie chiar negativ (-9%) datorită faptului că procentul absolvenților de studii superioare a scăzut între 2009 - 2012.
Europenii, angajați frecvent în anul sosirii lor în Franța
Printre imigranții de peste 16 ani neincluși în sistemul educațional francez, sosiți în 2012, 40% au fost angajați în anul venirii. Dintre imigranții europeni veniți în Franța în 2012, 55% au început o muncă în 2013, de două ori și jumătate mai mult decât africanii (21%). Aceste diferențe sunt explicate parțial prin structura populației pe sexe, vârstă și nivel educațional. În 2012, ponderea imigranților cu un loc de muncă este deosebit de mare în rândul imigranților din Germania, Spania și Portugalia (70%).
Între 2004 și 2008, ponderea angajării noilor imigranți a crescut cu 6 procente la 41%, apoi s-a stabilizat, în ciuda nivelului de calificare mai ridicat, ca urmare a crizei economice. În 2012, femeile au ajuns să se angajeze mai greu decât bărbații imigranți nou-veniți (29% față de 52%).
Șase din zece imigranți noi trăiesc în familii
Din totalul populației de imigranți veniți în 2012, cu vârsta peste 20 de ani, mai mult de jumătate au declarat că trăiesc în cupluri încă din anul sosirii. Femeile sunt mai des într-o relație de cuplu decât bărbații (57% față de 46%). Europenii sosiți în 2012 s-au declarat în mai mică măsură ca fiind într-o relație decât africanii. Mai ales în cazul imigranților asiatici, partenerii s-au dovedit a fi mai des imigranți decât ne-imigranți. Procentul de imigranți care trăiesc într-un cuplu a crescut între 2004 și 2009. Șapte din zece imigranți bărbați trăiesc în familii încă din anul sosirii în Franța, ceea ce înseamnă fie că au venit împreună cu partenera/soția, fie că s-au alăturat unui membru al familiei instalat anterior.
Sursa:
http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=ip1524
5,8 milioane de imigranți în Franța, la începutul anului 2013
Populația de imigranți a crescut cu o medie de 90.000 de persoane pe an. La începutul anului 2013, pe teritoriul francez locuiau 5,8 milioane de imigranți sau 8,8% din populația rezidentă, cu 800.000 mai mult decât în 2004, când reprezentau 8,0% din populație.
Creșterea populației imigrante este rezultatul intrărilor în teritoriu (fluxul de imigrație). Între 2004 și 2012, în medie 200.000 de imigranți au sosit anual în Franța (0,3% din populație), 50.000 au decedat și 60.000 au plecat din țară. Intrările sunt mai mari în țările OCDE (0,6% din populație). Din 2009 până în 2012, numărul de intrări de imigranți a crescut după o perioadă de stabilitate (2004-2009). În cursul anului 2012, 230.000 de imigranți au sosit în Franța, cu 28.000 de mai mult decât în 2004. Din 2004 până în 2012, fluxul de imigrație a crescut cu o rată medie de 1,6% pe an, la fel de mult ca în toate țările OCDE.
Imigrație din ce în ce mai europeană
Dintre imigranții care au intrat Franța în 2012, aproape unul din doi s-a născut într-un stat european și trei din zece în țări africane. Imigrația din Europa este în cea mai mare parte portugheză, britanică, spaniolă, italiană sau germană. Aceste cinci țări reprezintă 57% din fluxurile de imigranți născuți în Europa și un sfert din toate intrările în 2012. Jumătate din noii imigranți africani vin din Magreb. În ceea ce-i privește pe noii imigranți născuți în China (3% din admitere în 2012), aceștia sunt aproape la fel de mulți ca și cei născuți în Germania.
Între 2009 și 2012, numărul intrărilor europenilor a crescut brusc cu 12% în medie pe an. Mai mult de jumătate din creșterea din Franța se datorează Portugaliei, Spaniei și Italiei. În special, numărul de noi imigranți spanioli și portughezi aproape că s-a dublat pe parcursul perioadei, ca urmare a crizei economice din țara lor.
Prin comparație, între 2009 și 2012, numărul imigranților care au sosit în Franța din Africa a crescut ușor (+ 1% pe an, în medie). Creșterea a fost determinată de intrările de imigranți din Maroc sau Tunisia (+ 2,4% și + 2,9% pe an), în timp ce imigranții din Algeria au scăzut (- 2,6% pe an).
17% din imigranții care au intrat Franța în 2012, cu vârste sub 16 ani
La începutul anului 2012, vârsta medie a imigranților care trăiau în Franța era de 45 ani, față de 40 ani pentru populația rezidentă în Franța. În schimb, noii imigranți care au ajuns în 2012 sunt mult mai tineri, vârsta lor medie este de 28 de ani; jumătate dintre ei având între 19 - 36 de ani când au sosit. Bărbații și femeile au aproximativ aceleași vârste la intrarea lor în Franța. Imigrația din Europa are loc la vârste un pic mai mari decât din alte continente: un imigrant din patru venit din Belgia în Franța are mai mult de 49 ani și unul din patru din Marea Britanie peste 56 ani. Imigranții asiatici sunt mai tineri: un imigrant asiatic din doi are între 20 și 33 ani. Din totalul imigranților sosiți în 2012, 17% au mai puțin de 16 ani.
O imigrație din Asia foarte feminină
Până la mijlocul anilor 1970, fluxurile de imigrație au fost predominant masculine, contribuind la satisfacerea nevoilor de muncă. Femeile au reprezentat 44% din fluxurile de imigrație la acea vreme. În 1974 sunt aplicate restricții privind migrația forței de muncă necalificate și migrația familială, majoritar feminină începe să crească, ajungând la 58% din intrări. De la mijlocul anilor 1980, femeile migrează mai des în alte scopuri decât motivele familiale, de exemplu pentru a găsi un loc de muncă în conformitate cu pregătirea lor sau pentru studiu. Acum femeile sunt majoritare în populația imigrantă din Franța, în grupa de vârstă 20 - 30 ani. Există însă variații în funcție de zona de proveniență: 59% dintre imigranții din Asia sunt femei față de 51% dintre cei din Europa, situație care se explică în primul rând prin imigrația chineză de sex feminin foarte puternică.
Printre nou veniți, mai mulți absolvenți
63% din imigranții care au intrat Franța în 2012 dețin cel puțin o diplomă de licență sau echivalentă și un sfert sunt fără diplome de studii. Dacă ne referim la țările reprezentative pentru imigrația din Franța, cel mai puțin calificați sunt cetățenii Portugaliei și Turciei (56% și 57%). Reversul îl reprezintă SUA, China, Spania, Italia și Rusia ai căror cetățeni posedă în proporție de peste 50% diplome de învățământ superior. Între 2004 și 2012 ponderea imigranților cu un nivel educațional echivalent studiilor de licență a crescut cu 7 procente. Imigranții din America sau Oceania contribuie puțin la creșterea ponderii absolvenților (12%), iar europenii contribuie chiar negativ (-9%) datorită faptului că procentul absolvenților de studii superioare a scăzut între 2009 - 2012.
Europenii, angajați frecvent în anul sosirii lor în Franța
Printre imigranții de peste 16 ani neincluși în sistemul educațional francez, sosiți în 2012, 40% au fost angajați în anul venirii. Dintre imigranții europeni veniți în Franța în 2012, 55% au început o muncă în 2013, de două ori și jumătate mai mult decât africanii (21%). Aceste diferențe sunt explicate parțial prin structura populației pe sexe, vârstă și nivel educațional. În 2012, ponderea imigranților cu un loc de muncă este deosebit de mare în rândul imigranților din Germania, Spania și Portugalia (70%).
Între 2004 și 2008, ponderea angajării noilor imigranți a crescut cu 6 procente la 41%, apoi s-a stabilizat, în ciuda nivelului de calificare mai ridicat, ca urmare a crizei economice. În 2012, femeile au ajuns să se angajeze mai greu decât bărbații imigranți nou-veniți (29% față de 52%).
Șase din zece imigranți noi trăiesc în familii
Din totalul populației de imigranți veniți în 2012, cu vârsta peste 20 de ani, mai mult de jumătate au declarat că trăiesc în cupluri încă din anul sosirii. Femeile sunt mai des într-o relație de cuplu decât bărbații (57% față de 46%). Europenii sosiți în 2012 s-au declarat în mai mică măsură ca fiind într-o relație decât africanii. Mai ales în cazul imigranților asiatici, partenerii s-au dovedit a fi mai des imigranți decât ne-imigranți. Procentul de imigranți care trăiesc într-un cuplu a crescut între 2004 și 2009. Șapte din zece imigranți bărbați trăiesc în familii încă din anul sosirii în Franța, ceea ce înseamnă fie că au venit împreună cu partenera/soția, fie că s-au alăturat unui membru al familiei instalat anterior.
Sursa:
http://www.insee.fr/fr/themes/document.asp?reg_id=0&ref_id=ip1524
Înapoi