Obiective
Ştiri 
Inegalități și discriminări multiple în accesul imigranților la asistența medicală în Austria
Carmen Munteanu - Coordonator Comunicare
28 May 2014
Centrul Internaţional pentru Dezvoltarea de Politici de Migraţie (ICMPD), împreună cu Institutul de Cercetări al Crucii Roşii au publicat un document cadru pentru raportul comparativ "Inegalități și discriminări multiple în accesul și calitatea asistenței medicale", realizat de Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA).
Lucrarea surprinde principalele caracteristici și structura sistemului de sănătate austriac și analizează legislația anti-discriminare, pornind de la realitățile din teren.
Sistemul de sănătate
În Austria, sistemul de sănătate se bazează pe asigurarea obligatorie, provenită din fondurile de asigurări de sănătate publice. Majoritatea populației beneficiază de asigurări de sănătate prin angajare, dar persoanele cu venituri mici - în special cele care nu sunt eligibile pentru ajutor de șomaj sau protecție socială minimă - sunt în general excluse din sistem. Totuși, spitalele publice sunt obligate să trateze pacienții indiferent de statutul de asigurat, în cazul urgențelor medicale. Migranții fără documente și cetățenii care desfășoară activități lucrative informale din statele membre UE, ca și solicitanții de azil care au renunțat la procedură sunt cele mai vulnerabile categorii.
Sistemul de sănătate austriac este similar celor universale contributorii, cum ar fi cele din Anglia și Suedia. În ciuda acoperirii relativ largi și a principiului egalității de tratament consacrat în legile care reglementează domeniul sănătății, există diferențe îngrijorătoare de tratament între diferite categorii de persoane. Recent, accesul grupurilor la risc la servicii medicale s-a îmbunătățit prin programele generale de prevenție și introducerea schemelor minime de protecție socială. Aceste scheme vizează însă doar cetățenii statelor membre UE și SEE și cetățenii din state terțe cu reședință permanentă, alte categorii cum sunt solicitanții de azil, migranții fără documente, cetățenii din state terțe cu ședere temporară neasigurați neputând beneficia de protecția socială minimă.
Legislația antidiscriminare
Austria este o țară cu tradiție în ceea ce privește dezvoltarea legislației privind egalitatea de gen, dar nu a lucrat cu un sistem coerent antidiscriminare pe alte motive decât atunci când directivele privind nediscriminarea au obligat-o. Discriminarea pe motive de vârstă, gen, rasă, religie, credințe, orientare sexuală a fost acoperită de două legi privind egalitatea de tratament, dar dizabilitatea a fost tratată în acte separate. Transpunerea acquis-ului comunitar reproduce, la nivelul Austriei inegalitățile deja existente între diferite categorii vulnerabile. Astfel, discriminarea pe motive de handicap, religie și credință, orientare sexuală și de invaliditate este interzisă numai în ceea ce privește piața forței de muncă, dar nu în ceea ce privește accesul la bunuri și servicii.
Deși Comisia pentru Egalitate de Tratament a reținut că cele mai frecvente cazuri de discriminare sunt pe motiv de rasă și gen la angajare, acces la locuințe, la bunuri și servicii, sănătatea este un domeniu în care discriminarea nu a fost documentată. Cadrul juridic fragmentat și competențele instituționale slabe ale organismelor specializate din domeniul sănătății nu oferă o soluție pentru cazurile de discriminare în sectorul sănătății.
Date statistice
Datele culese în anii 2006 și 2007 prin Austria Survey Health oferă, spre deosebire de statisticile periodice, informații utile, permițând dezagregarea după sex, vârstă și imigranți. O analiză a acestor rezultate a permis identificarea, atât în privința stării de sănătate cât și a accesului la servicii medicale, a unor patternuri legate de sex, vârstă și istoricul de migrație. În interpretarea rezultatelor e nevoie de atenție, deoarece etnia sau migrația pot fi considerate cu ușurință factori de risc când, de fapt, alți factori de inegalitate socială, cum ar fi sărăcia și șomajul influențează rezultatele. Raportul Austriei privind "factorii determinanţi socio - demografici și socio-economici ai Sănătăţii", introduce pe lângă vârstă, sex și imigranți alți factori care influențează sănătatea populației, cum ar fi: venitul, educația, statutul ocupațional, șomajul. Cu siguranță unele grupuri sunt mai frecvent afectate de anumite probleme de sănătate, dar trebuie făcută o analiză multi-cauzală a morbidității pentru a identifica factorii care influențează sănătatea diferitelor grupuri.
Sistemul de sănătate austriac are deficiențe structurale, deși tinde spre o acoperire universală. Timpul lung de așteptare a tratamentului, discrepanțele între planificare și alocarea bugetară, birocrația în cazul tratamentelor care necesită aprobări de la fondul public de sănătate sunt tot atâtea exemple. Chiar și atunci când personalul medical conștientizează nevoia de adaptare culturală a serviciilor la pacienți și nevoia de pregătire a personalului medical, problemele structurale ale sistemului pot acționa ca bariere în accesul migranților la servicii medicale.
Sursa: http://www.icmpd.org
Înapoi