Raportul Unlocking Skills: Successful Initiatives for Integrating Foreign-Trained Professionals, publicat de Migration Policy Institute (MPI) în februarie 2017, face o analiză a obstacolelor cu care se confruntă migranții înalt calificați pe piața muncii din SUA, dar și a programelor inițiate la diferite niveluri, menite să crescă participarea acestora în domeniile și pe posturile pentru care au fost pregătiți. Deși contextual diferite, provocările și soluțiile identificate de autorii raportului sunt relevante și pentru România, deoarece expun demersuri care urmăresc reducerea birocrației și simplificarea procedurilor pentru acordarea dreptului de liberă practică în cazul unor profesii reglementate, cursuri de limbă la nivel avansat pentru însușirea terminologiei de specialitate în domeniile în care migranții s-au pregătit să profeseze și programe integrate de limbă și educație, care completează formarea dobândită în țările de origine.
În ciuda faptului că ajung în SUA cu o educație superioară și adesea cu o experiență de muncă consistentă în țările de origine, mulâi imigranți înalt calificați lucrează pe posturi slab sau mediu calificate și prost plătite. Aceste posturi nu permit nici dezvoltarea profesională și nici folosirea deprinderilor pe care le au imigranții.
Studiile la nivel național au arătat că 1/4 dintre imigranți, comparativ cu 18% din populația nativă, sunt fie șomeri, fie angajați sub nivelul calificărilor. Acest fenomen poartă în literatura de specialitate numele de “brain waste”, adică risipă de capital uman. Această tendință este mai accentuată în cazul imigranților care au studiat în afara SUA. Conform estimărilor MPI, folosirea forței de muncă sub nivelul calificărilor se reflectă în pierderi din taxe necolectate în valoare de aprox. 10 milioane de dolari.
Cauzele șomajului și a folosirii imigranților înalt calificați sub nivelul pregătirii rezidă într-o multitudine de factori, printre care: cerințele legate de obținerea dreptului de practică pentru anumite profesii, diferențe între standardele de pregătire în SUA și cele din țările de origine, nevoia de a acoperi diferențele în educație prin cursuri sau stagii în SUA și lipsa rețelelor profesionale.
La nivelul statelor există deja o serie de inițiative și programe menite să reducă risipa de capital uman pe piața muncii. Organizațiile de licențiere au ajuns în atenția publică începând din 2015 datorită unor decizii ale Curții Supreme, privind anumite norme și practici care încurajează competiția neloială.

Autorii raportului identifică mai multe direcții de acțiune pentru organizațiile și politicienii preocupați de reducerea brain waste, care pot fi foarte bine aplicate în contexte naționale diferite, dar care necesită voință politică:
1. Revizuirea legislației privind licențierea sau dobândirea dreptului de practică în anumite profesii. Aceasta impune cerințe exagerate pentru imigranții educați în afara țării de destinație. Atunci când cerințele pentru licențiere depășesc posibilitățile rezonabile ale imigranților înalt calificați, aceste norme produc un deserviciu societății, mai ales când este vorba de profesii deficitare, cum sunt medicii, dentiștii, etc.
2. Dezvoltarea programelor de învățare a limbii engleze „profesionale” la nivel avansat și a celor care urmăresc completarea cunoștințelor și deprinderilor deja acumulate, conform standardelor din țara de destinație. Deși aceste inițiative viează un număr relativ mic de persoane sau sectoare de activitate specifice, instituțiile cum sunt Biroul Federal pentru Relocarea Refugiaților sunt suficient de bine poziționate încât să solicite revizuirea unor modele din această categorie. Noțiunile avansate de limba engleză, specifice anumitor profesii, pot fi oferite prin intermediul cursurilor la disctanță, care s-au dovedit eficiente și economice.
3. Evaluarea programelor care propun integrarea eficientă pe piața muncii a imigranților și refugiațior înalt calificați, precum și analiza factorilor care contribuie la succesul programelor. Legea privind inovarea și oportunitățile în domeniul forței de muncă (Workforce Innovation and Opportunity Act) reglementează serviciile de dezvoltarea a forței de muncă și educație a adulților finanțate la nivel federal și va oferi mai mult suport programelor integrate de training pe deprinderi profesionale și abilități de limbă engleză. Imigranții înalt calificați sunt ținta principală a unor astfel de programe, iar legea stabilește nu numai responsabilități, dar și penalizări în cazul în care cei care au beneficiat de serviciile respective nu-și găsesc un loc de muncă bine plătit.
4. Îmbunătățirea monitorizării și asistenței tehnice pentru a diminua subiectivitatea angajatorilor. De multe ori, candidații de origine străină sunt dezavantajați atunci când concurează pentru un post din mai multe cauze: studiile absolvite într-o țară străină, accentul cu care vorbesc limba engleză sau chiar faptul că nu dețin cetățenia americană. Acestea sunt aprecieri subiective ale personalului responsabil de recrutare în firme, care afectează de multe ori rezultatele unui interviu de angajare pentru imigranții înalt calificați. Pentru diminuarea unor astfel de practici, trebuie să existe un set de măsuri interne care să balanseze subiectivitatea recrutorilor, iar departamentul de resurse umane trebuie pregătit în domeniul nediscriminării și evaluării corecte a diplomelor obținute în afara țării.
5. Extinderea acordurilor bilaterale de recunoaștere reciprocă a studiilor și intensificarea eforturilor de armonizare a standardelor profesionale și educaționale la nivelul țărilor, autorităților de licențiere și acreditare și instituțiilor educaționale. Acordurile de recunoaștere mutuală sunt în general semnate după un proces de armonizare a standardelor între părți. Printre actorii importanți care promovează recunoașterea reciprocă a educației și calificărilor, UE și Asociația pentru Națiunile din Sud-estul Asisei sunt de primă importanță.
În ciuda eforturilor diverșilor actori de a imbunătăți participarea imigranților înalt calificați pe piața muncii, corespunzător calificărilor și domeniului pentru care au fost pregătiți, diversitatea organismelor de licențiere/autorităților de acreditare și „tendințele protecționiste ale asociațiilor profesionale” îngreunează demersurile prin reglementări nenecesare și greu de îndeplinit.

Raportul poate fi consultat integral la http://www.migrationpolicy.org/research/unlocking-skills-successful-initiatives-integrating-foreign-trained-immigrant-professionals.

Sursa: http://www.migrationpolicy.org/research/unlocking-skills-successful-initiatives-integrating-foreign-trained-immigrant-professionals