Ştiri
Integrarea imigranților pe piața muncii în 2013
Mariana Andrei - Coordonator Comunicare
28 August 2014
Eurostat a publicat recent Indicatorii de integrare a migranților pe piața muncii. Datele sunt defalcate în funcție de cetățenie și țara de origine. Publicația face parte dintr-o serie dedicată integrării imigranților, indicatorii legați de incluziunea socială și educație urmând să fie lansați în toamna acestui an.
Rata șomajului, mai mare în rândul cetățenilor non-UE
Rezultatele migranților pe piața muncii în 2013 arătau că rata șomajului pentru cetățenii non-UE, cu vârsta cuprinsă între 20 – 64 ani a fost de 21,3%, de două ori mai mare decât pentru cetăţenii țărilor din EU 28 (10,0%). În ceea ce priveşte ponderea persoanelor aflate în șomaj timp de 12 luni sau mai mult, aceasta a fost aproximativ aceeași pentru cetățenii non-UE (48,6%) și pentru cetățenii UE (49,4%).
Rata de ocupare a forței de muncă a fost, pentru cetățenii non-UE cu vârste cuprinse între 20 și 64 ani de 56,1%, mai scăzută decît pentru cetățenii din UE 28 (68,9%). Ponderea angajaților cu vârste cuprinse între 20 și 64 ani cu un contract temporar a fost mai mare pentru cetățenii non-UE (20,2%) decât pentru cetățenii UE (12,4%). Pentru locurile de muncă cu timp parțial, diferența se păstrează: 27,5% în rândul cetățenilor non-UE, faţă de 18,4% la cetățenii UE.
Rata de ocupare a cetățenilor din celelalte state membre ale UE, ridicată
Situația cetățenilor dintr-un alt stat membru UE a fost diferită de a imigranților. În 2013, în EU 28, rata ocupării forței de muncă pentru cetățenii dintr-un alt stat membru a fost de 70,9%, la categoria de vârstă cuprinsă între 20 și 64 ani, ușor mai ridicată decât pentru cetățenii statului raportor (68,9%). În ceea ce-i privește pe cei cu contract temporar de muncă, ponderea angajaților cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani a fost mai mare pentru cetățenii din alte state membre UE (16,4%) decât pentru cetățenii statelor raportoare (12,4%). La fel şi în cazul locurilor de muncă part-time: 24% pentru cetățenii unui alt stat membru al UE faţă de 18,4% pentru cetățenii statelor raportoare.
În aceeași perioadă de referință, rata șomajului cetățenilor unui alt stat membru UE cu vârste cuprinse între 20 și 64 ani era de 12,2%, comparativ cu 10% pentru cetățenii din statele raportoare. Ponderea șomajului de lungă durată a fost însă mai mică în cazul cetățenilor unui alt stat membru al UE (40,0%) decât în cazul cetățenilor statelor raportoare (49,4%).
Cele mai mare diferențe între ratele ocupării pentru cetățenii non-UE și cetățenii proprii în Suedia, Belgia, Țările de Jos, Franța, Finlanda și Germania.
În 2013, în EU 28, rata de ocupare a fost de 56,1% pentru cetățenii non-UE, comparativ cu 68,9% pentru cetățenii țărilor raportoare. În aproape toate statele membre ale UE, rata de ocupare a cetățenilor proprii a fost mai mare decât pentru cetățenii non-UE, cu excepția câtorva: Cipru (66,8% pentru cetățenii proprii, comparativ cu 74,3% pentru cetățeni din state terțe), Republica Cehă (72,4% comparativ cu 79,5%), Lituania (69,8% comparativ cu 70,8%) și Italia (59,5% comparativ cu 60,1%). În 2013, cele mai mari diferențe între ratele de ocupare pentru cetățenii non-UE și pentru cetățenii proprii ai statului raportor au fost înregistrate în: Suedia (50,2% pentru cetățenii din state terțe, comparativ cu 81,3% pentru naționali (-31.1 puncte procentuale), Belgia (-28.8 puncte procentuale), Olanda (-26.8 puncte procentuale), Franța (-22.0 puncte procentuale), Finlanda (-20.5 puncte procentuale) și Germania (-20.2 puncte procentuale).
Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-30072014-AP/EN/3-30072014-AP-EN.PDF
Rata șomajului, mai mare în rândul cetățenilor non-UE
Rezultatele migranților pe piața muncii în 2013 arătau că rata șomajului pentru cetățenii non-UE, cu vârsta cuprinsă între 20 – 64 ani a fost de 21,3%, de două ori mai mare decât pentru cetăţenii țărilor din EU 28 (10,0%). În ceea ce priveşte ponderea persoanelor aflate în șomaj timp de 12 luni sau mai mult, aceasta a fost aproximativ aceeași pentru cetățenii non-UE (48,6%) și pentru cetățenii UE (49,4%).
Rata de ocupare a forței de muncă a fost, pentru cetățenii non-UE cu vârste cuprinse între 20 și 64 ani de 56,1%, mai scăzută decît pentru cetățenii din UE 28 (68,9%). Ponderea angajaților cu vârste cuprinse între 20 și 64 ani cu un contract temporar a fost mai mare pentru cetățenii non-UE (20,2%) decât pentru cetățenii UE (12,4%). Pentru locurile de muncă cu timp parțial, diferența se păstrează: 27,5% în rândul cetățenilor non-UE, faţă de 18,4% la cetățenii UE.
Rata de ocupare a cetățenilor din celelalte state membre ale UE, ridicată
Situația cetățenilor dintr-un alt stat membru UE a fost diferită de a imigranților. În 2013, în EU 28, rata ocupării forței de muncă pentru cetățenii dintr-un alt stat membru a fost de 70,9%, la categoria de vârstă cuprinsă între 20 și 64 ani, ușor mai ridicată decât pentru cetățenii statului raportor (68,9%). În ceea ce-i privește pe cei cu contract temporar de muncă, ponderea angajaților cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 ani a fost mai mare pentru cetățenii din alte state membre UE (16,4%) decât pentru cetățenii statelor raportoare (12,4%). La fel şi în cazul locurilor de muncă part-time: 24% pentru cetățenii unui alt stat membru al UE faţă de 18,4% pentru cetățenii statelor raportoare.
În aceeași perioadă de referință, rata șomajului cetățenilor unui alt stat membru UE cu vârste cuprinse între 20 și 64 ani era de 12,2%, comparativ cu 10% pentru cetățenii din statele raportoare. Ponderea șomajului de lungă durată a fost însă mai mică în cazul cetățenilor unui alt stat membru al UE (40,0%) decât în cazul cetățenilor statelor raportoare (49,4%).
Cele mai mare diferențe între ratele ocupării pentru cetățenii non-UE și cetățenii proprii în Suedia, Belgia, Țările de Jos, Franța, Finlanda și Germania.
În 2013, în EU 28, rata de ocupare a fost de 56,1% pentru cetățenii non-UE, comparativ cu 68,9% pentru cetățenii țărilor raportoare. În aproape toate statele membre ale UE, rata de ocupare a cetățenilor proprii a fost mai mare decât pentru cetățenii non-UE, cu excepția câtorva: Cipru (66,8% pentru cetățenii proprii, comparativ cu 74,3% pentru cetățeni din state terțe), Republica Cehă (72,4% comparativ cu 79,5%), Lituania (69,8% comparativ cu 70,8%) și Italia (59,5% comparativ cu 60,1%). În 2013, cele mai mari diferențe între ratele de ocupare pentru cetățenii non-UE și pentru cetățenii proprii ai statului raportor au fost înregistrate în: Suedia (50,2% pentru cetățenii din state terțe, comparativ cu 81,3% pentru naționali (-31.1 puncte procentuale), Belgia (-28.8 puncte procentuale), Olanda (-26.8 puncte procentuale), Franța (-22.0 puncte procentuale), Finlanda (-20.5 puncte procentuale) și Germania (-20.2 puncte procentuale).
Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-30072014-AP/EN/3-30072014-AP-EN.PDF


Obiective
Înapoi