Ştiri
Marea Neagră și oamenii care își riscă viața pentru a își salva viața
Simina Guga
27 September 2017
Din ce în ce mai mulți oameni sunt nevoiți să își părăsească țările, alegând adesea să își pună viața în pericol pentru speranța unei vieți mai bune în altă parte. Dacă până acum am auzit despre bărcile supraîncărcate care încercau să traverseze Marea Mediterană, în momentul de față se discută din ce în ce mai mult despre același scenariu, pe Marea Neagră.
Luni 21 august, un pescador cu 162 de persoane la bord a ajuns pe țărmul românesc al Mării Negre. Pe data de 3 septembrie, o altă ambarcațiune a adus 87 de oameni. Pe 9 septembrie, alte 97 de persoane au ajuns astfel în România, iar o altă ambarcațiune cu 120 de persoane la bord a fost depistată și predată autorităților turce în aceeași zi. Pe 13 septembrie, un pescador a mai adus 157 de persoane. Pe data de 22 septembrie o barcă cu 61 de persoane la bord s-a scufundat pe Marea Neagră, iar 21 de persoane au murit, altele fiind date dispărute.
Autoritățile Turce au declarat că în mai puțin de 3 săptămâni au întors mai multe ambarcațiuni, care aveau la bord peste 800 de persoane. Pentru mulți oameni, acestea sunt doar statistici ale unor vieți care par prea îndepărtate pentru a îi preocupa.
Dintre cei care au ajuns în România, cei mai mulți au refuzat să ceară azil, motivația principală fiind aceea că doresc să ajungă în alte țări din Europa de Vest pentru a se reuni cu familiile lor. Odată ce ar fi cerut azil, amprentele lor ar fi ajuns să figureze pe România, riscând deportarea în cazul în care ar fi cerut azil în alt stat. Majoritatea acestora au primit statut de tolerat, până la momentul la care vor fi trimiși înapoi în Turcia, iar alții au fost luați în custodie publică.
Într-un articol publicat recent de The Guardian , se vorbește despre faptul că este posibil ca Marea Neagră să fie în momentul de față testată ca și rută alternativă, spre Uniunea Europeană. Însă pentru cei care aleg această rută, drumul este adesea mult mai periculos decât cel pe Marea Mediterană, iar tragediile au început deja să fie consemnate.
În fața unui asemenea influx de persoane sosite într-un timp scurt în România, autoritățile au declarat că nu sunt pregătite, luând în considerare posibilitatea de a amenaja tabere cu corturi în curtea Centrelor de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din țară.
Cu toate că mass-media a publicat aceste statistici reci la ordinea zilei, în spatele lor se află viețile unor oameni care au ales să părăsească zone prea periculoase pentru a le mai putea asigura integritatea fizică și psihică. Despre cei care îi aduc pe aceste rute și despre cei care câștigă de pe urma lor se discută adesea. Însă nu se discută despre posibilități, despre ce alternative ar avea acești oameni, despre responsabilitatea pe care ne-am asumat-o prin ratificarea Convenției de la Geneva, despre posibilitatea de a crea coridoare sigure pentru a îi scoate pe oameni din zonele de conflict, despre vizele umanitare pe care statele nu doresc să le ofere prin intermediul ambasadelor și despre multe altele. Dacă am vorbi despre asta, poate că am avea o șansă să nu mai auzim de atâția oameni morți în TIR-uri sau înecați pe mare. Și doar atunci, vom putea pretinde că ne asumăm real atât obligațiile internaționale cât și pe cele umane.
Surse știre:
Poliția de Frontieră: Şapte cetăţeni din Bulgaria, Turcia şi Cipru, cercetaţi pentru călăuzirea a peste 160 de migranţi în România, au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile
Poliția de Frontieră: Pescador cu migranţi, interceptat de poliţiştii de frontieră români în apropierea ţărmului românesc al Mării Negre
Poliția de Frontieră: Ambarcaţiuni cu migranţi, interceptate şi blocate de poliţiştii de frontieră români în Marea Neagră
Poliția de Frontieră: Un cetățean turc, cercetat pentru călăuzirea a 96 de migranţi pe Marea Neagră, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile
Poliția de Frontieră: Intervenţie dificilă pe Marea Neagră
https://www.politiadefrontiera.ro/ro/garda-de-coasta/i-update--interventie-dificila-pe-marea-neagra-10389.html
The Guardian: Smugglers make test runs with migrants across deadly Black Sea route
Luni 21 august, un pescador cu 162 de persoane la bord a ajuns pe țărmul românesc al Mării Negre. Pe data de 3 septembrie, o altă ambarcațiune a adus 87 de oameni. Pe 9 septembrie, alte 97 de persoane au ajuns astfel în România, iar o altă ambarcațiune cu 120 de persoane la bord a fost depistată și predată autorităților turce în aceeași zi. Pe 13 septembrie, un pescador a mai adus 157 de persoane. Pe data de 22 septembrie o barcă cu 61 de persoane la bord s-a scufundat pe Marea Neagră, iar 21 de persoane au murit, altele fiind date dispărute.
Autoritățile Turce au declarat că în mai puțin de 3 săptămâni au întors mai multe ambarcațiuni, care aveau la bord peste 800 de persoane. Pentru mulți oameni, acestea sunt doar statistici ale unor vieți care par prea îndepărtate pentru a îi preocupa.
Dintre cei care au ajuns în România, cei mai mulți au refuzat să ceară azil, motivația principală fiind aceea că doresc să ajungă în alte țări din Europa de Vest pentru a se reuni cu familiile lor. Odată ce ar fi cerut azil, amprentele lor ar fi ajuns să figureze pe România, riscând deportarea în cazul în care ar fi cerut azil în alt stat. Majoritatea acestora au primit statut de tolerat, până la momentul la care vor fi trimiși înapoi în Turcia, iar alții au fost luați în custodie publică.
Într-un articol publicat recent de The Guardian , se vorbește despre faptul că este posibil ca Marea Neagră să fie în momentul de față testată ca și rută alternativă, spre Uniunea Europeană. Însă pentru cei care aleg această rută, drumul este adesea mult mai periculos decât cel pe Marea Mediterană, iar tragediile au început deja să fie consemnate.
În fața unui asemenea influx de persoane sosite într-un timp scurt în România, autoritățile au declarat că nu sunt pregătite, luând în considerare posibilitatea de a amenaja tabere cu corturi în curtea Centrelor de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din țară.
Cu toate că mass-media a publicat aceste statistici reci la ordinea zilei, în spatele lor se află viețile unor oameni care au ales să părăsească zone prea periculoase pentru a le mai putea asigura integritatea fizică și psihică. Despre cei care îi aduc pe aceste rute și despre cei care câștigă de pe urma lor se discută adesea. Însă nu se discută despre posibilități, despre ce alternative ar avea acești oameni, despre responsabilitatea pe care ne-am asumat-o prin ratificarea Convenției de la Geneva, despre posibilitatea de a crea coridoare sigure pentru a îi scoate pe oameni din zonele de conflict, despre vizele umanitare pe care statele nu doresc să le ofere prin intermediul ambasadelor și despre multe altele. Dacă am vorbi despre asta, poate că am avea o șansă să nu mai auzim de atâția oameni morți în TIR-uri sau înecați pe mare. Și doar atunci, vom putea pretinde că ne asumăm real atât obligațiile internaționale cât și pe cele umane.
Surse știre:
Poliția de Frontieră: Şapte cetăţeni din Bulgaria, Turcia şi Cipru, cercetaţi pentru călăuzirea a peste 160 de migranţi în România, au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile
Poliția de Frontieră: Pescador cu migranţi, interceptat de poliţiştii de frontieră români în apropierea ţărmului românesc al Mării Negre
Poliția de Frontieră: Ambarcaţiuni cu migranţi, interceptate şi blocate de poliţiştii de frontieră români în Marea Neagră
Poliția de Frontieră: Un cetățean turc, cercetat pentru călăuzirea a 96 de migranţi pe Marea Neagră, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile
Poliția de Frontieră: Intervenţie dificilă pe Marea Neagră
https://www.politiadefrontiera.ro/ro/garda-de-coasta/i-update--interventie-dificila-pe-marea-neagra-10389.html
The Guardian: Smugglers make test runs with migrants across deadly Black Sea route

Obiective
Înapoi