Obiective
Ştiri 
Mărturiile a 135 de femei siriene refugiate în raportul UNHCR
Mariana Andrei - Coordonator Comunicare
22 July 2014
Mărturiile a 135 de femei siriene refugiate în raportul UNHCR
Mariana Andrei
«Femeia de una singură - lupta pentru supravieţuire a femeilor siriene refugiate» este noul raport al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), care se bazează pe mărturiile a 135 dintre aceste femei. Aceste declaraţii au fost adunate în mai mult de trei luni de interviuri efectuate la începutul anului 2014.
Peste 145.000 de familii siriene refugiate din Egipt, Liban, Irak şi Iordania (una din patru gospodării) sunt conduse de femei care se confruntă singure cu lupta pentru supravieţuire, se arată în raportul UNHCR. Pe lângă condiţiile precare în care sunt obligate să trăiască - case dărăpănate şi supraaglomerate, adăposturi şi corturi improvizate şi fără niciun fel de siguranţă - multe dintre aceste femei sunt ameninţate cu violenţa sau exploatarea, iar copiii lor se confruntă cu traume şi suferinţe foarte mari. Dar de departe cea mai mare dificultate pe care o au refugiatele siriene o reprezintă lipsa resurselor.
Într-un comunicat de presă al UNHCR, se arată că multe dintre femei au ajuns să-şi cheltuiască toate economiile - chiar şi-au vândut verighetele pentru a plăti chiria, a pune mâncare pe masă şi a cumpăra obiecte de uz casnic de bază. O cincime dintre ele fac o muncă plătită; multora însă le este greu să obţină un loc de muncă sau au prea multe de făcut. Tot o cincime se bucură de sprijinul altor rude adulte. Un sfert primesc ajutor în bani din partea UNHCR şi a altor agenţii umanitare. O treime dintre femei spun că nu au hrană suficientă. ,,Pentru sute de mii de femei, a scăpa din patria lor ruinată a fost doar primul pas într-o călătorie plină de greutăţi. Ele au rămas fără bani, se confruntă zi de zi cu ameninţări la siguranţa lor şi sunt tratate ca nişte proscrise pentru singura vină de a-şi fi pierdut bărbaţii într-un război vicios. E ruşinos. Sunt umilite pentru că au pierdut totul», a declarat António Guterres, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi.
Nesiguranţa, o stare obișnuită
Siria se confruntă cu cea mai mare criză de deplasare din lume, înregistrând 2,8 milioane de refugiaţi şi alte milioane de persoane strămutate în interiorul ţării. De la începutul anului 2014, peste 100.000 de refugiaţi sirieni s-au înregistrat în ţările vecine în fiecare lună. Se aşteaptă ca numărul total al refugiaţilor să ajungă la 3,6 milioane până la sfârşitul anului. În acest context, multe dintre femeile siriene refugiate au devenit principalul susţinător al familiei, trăind de pe azi pe mâine împreună cu familiile lor, departe de comunităţile şi sursele tradiţionale de sprijin. 60% dintre femeile intervievate şi-au exprimat sentimentele de nesiguranţă, iar una din trei era prea speriată sau copleşită chiar ca să îşi părăsească locuinţa. Nuha a venit în Cairo împreună cu soţul ei, dar acesta a fost împuşcat şi ucis în timp ce se afla la locul de muncă. «Nu vreau să plec din casă din cauza tristeţii din inima mea», a spus ea. «Am fugit de moarte în Siria, ca să o găsim apoi aşteptându-ne aici, în Egipt.» Violurile fac şi ele parte din peisaj, doar că multe femei nu sunt pregătite să vorbească despre violenţă sexuală şi discriminare. «Nu m-aş adresa niciodată unei organizaţii pentru ajutor. Mi-aş pune sare pe rană şi aş tăcea, dar nu aş spune niciodată nimic, nimănui», a declarat Noor din Liban.
În afară de nesiguranţă, femeile siriene s-au mai plâns de hărţuirea verbală frecventă - din partea şoferilor de taxi, şoferilor de autobuz, proprietarilor şi furnizorilor de servicii, dar şi din partea bărbaţilor din magazine, la piaţă, în mijloacele de transport în comun şi chiar în locurile de distribuire a ajutoarelor. «O femeie singură în Egipt este o pradă pentru toţi bărbaţii. Am trăit cu demnitate, dar acum nimeni nu mă mai respectă, pentru că eu nu am un bărbat lângă mine», a spus Diala, care locuieşte în Alexandria.
Cele mai multe dintre femei erau îngrijorate de impactul pe care îl are această viaţă asupra copiilor lor. «Eu trebuie să-mi fac griji cu privire la bani şi şcoală. Trebuie să îmi protejez copiii, să le asigur traiul şi să le ofer dragostea unei mame, toate în acelaşi timp. Mă simt copleșită», a spus Dina din Egipt.
Raportul prezintă însă şi multe exemple de femei refugiate care iau iniţiativa, se sprijină reciproc şi muncesc să găsească soluţii în lupta lor de zi cu zi. O femeie din cinci este separată de soț sau familie din cauza absenței unei vize sau altor restricţii, prin urmare raportul UNHCR cere guvernelor gazdă să găsească soluţii pentru a le reuni cu familiile lor. Comunităţile gazdă au nevoie şi ele de multă susţinere. În prezent, peste 150 de organizaţii asigură servicii sau sprijin pentru femeile refugiate siriene şi familiile lor.
Sursa:http://unhcr.org/womanalonemedia/
Mariana Andrei
«Femeia de una singură - lupta pentru supravieţuire a femeilor siriene refugiate» este noul raport al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR), care se bazează pe mărturiile a 135 dintre aceste femei. Aceste declaraţii au fost adunate în mai mult de trei luni de interviuri efectuate la începutul anului 2014.
Peste 145.000 de familii siriene refugiate din Egipt, Liban, Irak şi Iordania (una din patru gospodării) sunt conduse de femei care se confruntă singure cu lupta pentru supravieţuire, se arată în raportul UNHCR. Pe lângă condiţiile precare în care sunt obligate să trăiască - case dărăpănate şi supraaglomerate, adăposturi şi corturi improvizate şi fără niciun fel de siguranţă - multe dintre aceste femei sunt ameninţate cu violenţa sau exploatarea, iar copiii lor se confruntă cu traume şi suferinţe foarte mari. Dar de departe cea mai mare dificultate pe care o au refugiatele siriene o reprezintă lipsa resurselor.
Într-un comunicat de presă al UNHCR, se arată că multe dintre femei au ajuns să-şi cheltuiască toate economiile - chiar şi-au vândut verighetele pentru a plăti chiria, a pune mâncare pe masă şi a cumpăra obiecte de uz casnic de bază. O cincime dintre ele fac o muncă plătită; multora însă le este greu să obţină un loc de muncă sau au prea multe de făcut. Tot o cincime se bucură de sprijinul altor rude adulte. Un sfert primesc ajutor în bani din partea UNHCR şi a altor agenţii umanitare. O treime dintre femei spun că nu au hrană suficientă. ,,Pentru sute de mii de femei, a scăpa din patria lor ruinată a fost doar primul pas într-o călătorie plină de greutăţi. Ele au rămas fără bani, se confruntă zi de zi cu ameninţări la siguranţa lor şi sunt tratate ca nişte proscrise pentru singura vină de a-şi fi pierdut bărbaţii într-un război vicios. E ruşinos. Sunt umilite pentru că au pierdut totul», a declarat António Guterres, Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi.
Nesiguranţa, o stare obișnuită
Siria se confruntă cu cea mai mare criză de deplasare din lume, înregistrând 2,8 milioane de refugiaţi şi alte milioane de persoane strămutate în interiorul ţării. De la începutul anului 2014, peste 100.000 de refugiaţi sirieni s-au înregistrat în ţările vecine în fiecare lună. Se aşteaptă ca numărul total al refugiaţilor să ajungă la 3,6 milioane până la sfârşitul anului. În acest context, multe dintre femeile siriene refugiate au devenit principalul susţinător al familiei, trăind de pe azi pe mâine împreună cu familiile lor, departe de comunităţile şi sursele tradiţionale de sprijin. 60% dintre femeile intervievate şi-au exprimat sentimentele de nesiguranţă, iar una din trei era prea speriată sau copleşită chiar ca să îşi părăsească locuinţa. Nuha a venit în Cairo împreună cu soţul ei, dar acesta a fost împuşcat şi ucis în timp ce se afla la locul de muncă. «Nu vreau să plec din casă din cauza tristeţii din inima mea», a spus ea. «Am fugit de moarte în Siria, ca să o găsim apoi aşteptându-ne aici, în Egipt.» Violurile fac şi ele parte din peisaj, doar că multe femei nu sunt pregătite să vorbească despre violenţă sexuală şi discriminare. «Nu m-aş adresa niciodată unei organizaţii pentru ajutor. Mi-aş pune sare pe rană şi aş tăcea, dar nu aş spune niciodată nimic, nimănui», a declarat Noor din Liban.
În afară de nesiguranţă, femeile siriene s-au mai plâns de hărţuirea verbală frecventă - din partea şoferilor de taxi, şoferilor de autobuz, proprietarilor şi furnizorilor de servicii, dar şi din partea bărbaţilor din magazine, la piaţă, în mijloacele de transport în comun şi chiar în locurile de distribuire a ajutoarelor. «O femeie singură în Egipt este o pradă pentru toţi bărbaţii. Am trăit cu demnitate, dar acum nimeni nu mă mai respectă, pentru că eu nu am un bărbat lângă mine», a spus Diala, care locuieşte în Alexandria.
Cele mai multe dintre femei erau îngrijorate de impactul pe care îl are această viaţă asupra copiilor lor. «Eu trebuie să-mi fac griji cu privire la bani şi şcoală. Trebuie să îmi protejez copiii, să le asigur traiul şi să le ofer dragostea unei mame, toate în acelaşi timp. Mă simt copleșită», a spus Dina din Egipt.
Raportul prezintă însă şi multe exemple de femei refugiate care iau iniţiativa, se sprijină reciproc şi muncesc să găsească soluţii în lupta lor de zi cu zi. O femeie din cinci este separată de soț sau familie din cauza absenței unei vize sau altor restricţii, prin urmare raportul UNHCR cere guvernelor gazdă să găsească soluţii pentru a le reuni cu familiile lor. Comunităţile gazdă au nevoie şi ele de multă susţinere. În prezent, peste 150 de organizaţii asigură servicii sau sprijin pentru femeile refugiate siriene şi familiile lor.
Sursa:http://unhcr.org/womanalonemedia/
Înapoi