Obiective
Ştiri 
Modificările aduse de Ordonanța de Guvern 1/2014 la Legea 122/2006 privind azilul în România și la OG 44/2004 privind integrarea socială a străinilor
Andra Bucur - Cercetător Jurist
15 April 2014
Pe lângă modificările neesențiale, care țin de terminologie, precum definirea "formei de protecție" ca fiind protecția temporară și protecția internațională sau prelungirea termenului permisului de ședere, există și unele modificări mai consistente.
Astfel, mă voi referi la aceste din urmă modificări, pe rând:
1.Solicitantul de azil este "cetățeanul străin sau apatridul care și-a manifestat voința de a obține protecție internațională în România, atâta timp cât procedura de azil cu privire la cererea sa nu s-a finalizat". În reglementarea anterioară era menționat expres că finalizarea procedurii de azil însemna o hotărâre judecătorească irevocabilă. Este adevărat că, în cazul acceptării cererii în faza administrativă, procedura se finalizează la acest moment. O posibilă problemă constă în faptul că noua reglementare sugerează că procedura de azil poate fi finalizată și în momentul respingerii cererii de azil în faza administrativă, indiferent dacă a fost sau nu exercitat dreptul de recurs. Așadar, pentru a nu da naștere unor situații în care solicitanții de azil să fie returnați înaintea exercitării dreptului la recurs sau în timpul judecării recursului, era de preferat să se detalieze sau să se definească la ce s-a gândit legiuitorul atunci când a folosit cuvântul "finalizat".
2.În categoria membrilor de familie au fost introduși și copiii minori necăsătoriți
ai soțului sau soției beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare.
3.Este definită categoria persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale, care se evaluează individual și care trebuie să beneficieze de sprijin de specialitate. În această categorie sunt incluși: "minorii, minorii neînsoțiți, persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinții singuri însoțiți de copiii lor minori, victimele traficului de persoane, persoanele cu tulburări psihice, persoanele care au fost supuse torturii, violului sau altor forme grave de violență psihologică, psihică sau sexuală, ori aflate în alte situații speciale, similare". Sprijinul de specialitate se acordă de către autoritățile competente, astfel că se încurajează colaborarea inter-instituțională în oferirea de servicii publice adecvate.
4.Un lucru pozitiv este faptul că nu mai poate fi îndepărtat de pe teritoriul țării beneficiarul unei forme de protecție care a comis o infracțiune gravă, al cărei maxim special este de peste 5 ani, din culpă și nici chiar cu intenție depășită, dat fiind că prevederile legale solicită în mod expres săvârșirea infracțiunii "cu intenție".
5. De acum înainte nu mai este lăsată la latitudinea autorităților competente investigarea împrejurărilor de fapt și de drept care pot conduce la soluționarea cauzei, chiar dacă respectivele împrejurări nu au fost invocate în cererea de azil sau în plângere, instituindu-se o obligație de investigare. Astfel, se încurajează rolul pro-activ al autorităților responsabile.
6.În ceea ce privește stabilirea credibilității solicitantului de azil, una dintre condiții era ca declarațiile acestuia să nu fie contrazise de informații din țara de origine, sintagmă înlocuită cu "informații generale și specifice cunoscute". Această nouă prevedere este destul de interpretabilă și nu relevă lucrul la care s-a gândit leguitorul, informații cunoscute de către cine?
7. De acum încolo, vor fi evaluate de comisia de evaluare nu doar cunoștințele de limba română ale beneficiarilor unei forme de protecție, dar și ale solicitanților de azil minori, în vederea înscrierii în anul de studiu corespunzător. Solicitanții de azil minori beneficiau și înainte de accesul în sistemul de învățământ, dar nu treceau, potrivit legii, prin această etapă de evaluare.
8. La categoria drepturi, beneficiarii unei forme de protecție beneficiază de accesul la locuință în aceleași condiții cu cetățenii români și de tratament egal în recunoașterea studiilor, diplomelor, certificatelor, atestatelor de competență și calificărilor profesionale. Totuși, ce se întâmplă atunci când beneficiarii formei de protecție nu au respectivele documente doveditoare dar au competențele și calificările profesionale?
9.Minorii beneficiari ai unei forme de protecție se bucură de un curs pregătitor, gratuit, pe durata unui an școlar, în vederea înscrierii în sistemul național de învățământ, organizat de Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări. În ce măsură este acest curs diferit de cursul de inițiere, oferit și solicitanților de azil sau de ce sunt separate aceste prevederi legislative sunt chestiuni destul de neclare.
10. A fost introdusă informarea obligatorie a beneficiarului unei forme de protecție, într-o limbă cunoscută, în ceea ce privește drepturile și obligațiile ce îi revin în calitatea statutului nou dobândit.
11. Noile prevederi întăresc cauzele de excludere de la acordarea unei forme de protecție, printre ele menționând cetățenii străini și apatrizii care "având reședința stabilită într-un alt stat, sunt considerați de către autoritățile competente din respectivul stat ca beneficiind de drepturi și obligații care decurg din cetățenia respectivului stat sau beneficiază de drepturi și obligații echivalente". Pe de o parte, menționez că fiecare stat consideră că cetățenii săi se bucură de drepturi și obligații decurgând din cetățenie, chiar și statele totalitare, astfel că nu se poate da crezare autorităților din statele terțe. În plus, agentul de persecuție poate fi unul non-statal. Pe de altă parte, prevederea poate să sugereze că persoana ar avea o țară de reședință unde se bucură de protecție, pe lângă țara de domiciliu, având dublă cetățenie.
12. De asemenea, este încurajată respingerea cererii de azil în situația în care solicitantul are posibilitatea de a se refugia în altă zonă geografică a țării de origine pentru a ieși din sfera de acțiune a agentului de persecuție.
13. Nu doar solicitantul de azil minor, ci și minorul beneficiar al unei forme de protecție va avea un reprezentant legal desemnat de autoritățile competente. Personalul care se ocupă de cazurile care implică minori va beneficia de instruire specializată.
14. O posibilă restrângere a drepturilor solicitanților de azil este dispoziția care califică drept solicitare nefondată cererea de azil depusă "cu scopul evident de a împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autoritățile competente, de scoatere din țară, de extrădare sau de expulzare, deși anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere". Aici legiuitorul face referire fie la cereri de azil introduse după ce imigrantul a fost considerat ca aflându-se ilegal pe teritoriu, fie la solicitanții de azil care depun o cerere privind accesul la o nouă procedură de azil, datorită obținerii de noi probe sau schimbării contextului din țara de origine. Indiferent de aceste situații, dispoziția legală încalcă, din punctul meu de vedere, principiul de "non-refoulement".
Sursa: Drept online
Data: 15 aprilie 2014
Astfel, mă voi referi la aceste din urmă modificări, pe rând:
1.Solicitantul de azil este "cetățeanul străin sau apatridul care și-a manifestat voința de a obține protecție internațională în România, atâta timp cât procedura de azil cu privire la cererea sa nu s-a finalizat". În reglementarea anterioară era menționat expres că finalizarea procedurii de azil însemna o hotărâre judecătorească irevocabilă. Este adevărat că, în cazul acceptării cererii în faza administrativă, procedura se finalizează la acest moment. O posibilă problemă constă în faptul că noua reglementare sugerează că procedura de azil poate fi finalizată și în momentul respingerii cererii de azil în faza administrativă, indiferent dacă a fost sau nu exercitat dreptul de recurs. Așadar, pentru a nu da naștere unor situații în care solicitanții de azil să fie returnați înaintea exercitării dreptului la recurs sau în timpul judecării recursului, era de preferat să se detalieze sau să se definească la ce s-a gândit legiuitorul atunci când a folosit cuvântul "finalizat".
2.În categoria membrilor de familie au fost introduși și copiii minori necăsătoriți
ai soțului sau soției beneficiarului statutului de refugiat sau al protecției subsidiare.
3.Este definită categoria persoanelor vulnerabile sau cu nevoi speciale, care se evaluează individual și care trebuie să beneficieze de sprijin de specialitate. În această categorie sunt incluși: "minorii, minorii neînsoțiți, persoanele cu dizabilități, persoanele în vârstă, femeile însărcinate, părinții singuri însoțiți de copiii lor minori, victimele traficului de persoane, persoanele cu tulburări psihice, persoanele care au fost supuse torturii, violului sau altor forme grave de violență psihologică, psihică sau sexuală, ori aflate în alte situații speciale, similare". Sprijinul de specialitate se acordă de către autoritățile competente, astfel că se încurajează colaborarea inter-instituțională în oferirea de servicii publice adecvate.
4.Un lucru pozitiv este faptul că nu mai poate fi îndepărtat de pe teritoriul țării beneficiarul unei forme de protecție care a comis o infracțiune gravă, al cărei maxim special este de peste 5 ani, din culpă și nici chiar cu intenție depășită, dat fiind că prevederile legale solicită în mod expres săvârșirea infracțiunii "cu intenție".
5. De acum înainte nu mai este lăsată la latitudinea autorităților competente investigarea împrejurărilor de fapt și de drept care pot conduce la soluționarea cauzei, chiar dacă respectivele împrejurări nu au fost invocate în cererea de azil sau în plângere, instituindu-se o obligație de investigare. Astfel, se încurajează rolul pro-activ al autorităților responsabile.
6.În ceea ce privește stabilirea credibilității solicitantului de azil, una dintre condiții era ca declarațiile acestuia să nu fie contrazise de informații din țara de origine, sintagmă înlocuită cu "informații generale și specifice cunoscute". Această nouă prevedere este destul de interpretabilă și nu relevă lucrul la care s-a gândit leguitorul, informații cunoscute de către cine?
7. De acum încolo, vor fi evaluate de comisia de evaluare nu doar cunoștințele de limba română ale beneficiarilor unei forme de protecție, dar și ale solicitanților de azil minori, în vederea înscrierii în anul de studiu corespunzător. Solicitanții de azil minori beneficiau și înainte de accesul în sistemul de învățământ, dar nu treceau, potrivit legii, prin această etapă de evaluare.
8. La categoria drepturi, beneficiarii unei forme de protecție beneficiază de accesul la locuință în aceleași condiții cu cetățenii români și de tratament egal în recunoașterea studiilor, diplomelor, certificatelor, atestatelor de competență și calificărilor profesionale. Totuși, ce se întâmplă atunci când beneficiarii formei de protecție nu au respectivele documente doveditoare dar au competențele și calificările profesionale?
9.Minorii beneficiari ai unei forme de protecție se bucură de un curs pregătitor, gratuit, pe durata unui an școlar, în vederea înscrierii în sistemul național de învățământ, organizat de Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Inspectoratul General pentru Imigrări. În ce măsură este acest curs diferit de cursul de inițiere, oferit și solicitanților de azil sau de ce sunt separate aceste prevederi legislative sunt chestiuni destul de neclare.
10. A fost introdusă informarea obligatorie a beneficiarului unei forme de protecție, într-o limbă cunoscută, în ceea ce privește drepturile și obligațiile ce îi revin în calitatea statutului nou dobândit.
11. Noile prevederi întăresc cauzele de excludere de la acordarea unei forme de protecție, printre ele menționând cetățenii străini și apatrizii care "având reședința stabilită într-un alt stat, sunt considerați de către autoritățile competente din respectivul stat ca beneficiind de drepturi și obligații care decurg din cetățenia respectivului stat sau beneficiază de drepturi și obligații echivalente". Pe de o parte, menționez că fiecare stat consideră că cetățenii săi se bucură de drepturi și obligații decurgând din cetățenie, chiar și statele totalitare, astfel că nu se poate da crezare autorităților din statele terțe. În plus, agentul de persecuție poate fi unul non-statal. Pe de altă parte, prevederea poate să sugereze că persoana ar avea o țară de reședință unde se bucură de protecție, pe lângă țara de domiciliu, având dublă cetățenie.
12. De asemenea, este încurajată respingerea cererii de azil în situația în care solicitantul are posibilitatea de a se refugia în altă zonă geografică a țării de origine pentru a ieși din sfera de acțiune a agentului de persecuție.
13. Nu doar solicitantul de azil minor, ci și minorul beneficiar al unei forme de protecție va avea un reprezentant legal desemnat de autoritățile competente. Personalul care se ocupă de cazurile care implică minori va beneficia de instruire specializată.
14. O posibilă restrângere a drepturilor solicitanților de azil este dispoziția care califică drept solicitare nefondată cererea de azil depusă "cu scopul evident de a împiedica punerea iminentă în executare a unei măsuri dispuse de autoritățile competente, de scoatere din țară, de extrădare sau de expulzare, deși anterior dispunerii unei astfel de măsuri a avut posibilitatea să depună o asemenea cerere". Aici legiuitorul face referire fie la cereri de azil introduse după ce imigrantul a fost considerat ca aflându-se ilegal pe teritoriu, fie la solicitanții de azil care depun o cerere privind accesul la o nouă procedură de azil, datorită obținerii de noi probe sau schimbării contextului din țara de origine. Indiferent de aceste situații, dispoziția legală încalcă, din punctul meu de vedere, principiul de "non-refoulement".
Sursa: Drept online
Data: 15 aprilie 2014
Înapoi