Ştiri
Nerecunoașterea dreptului la liberă circulație a unui refugiat pe teritoriul României
Simona Tutila
10 August 2017
În data de 8 iulie 2017, polițiștii români de frontieră au reținut-o pe refugiata turcă Nalan Oral (38 de ani) la Vama Nădlac, în timp ce se deplasa în Bulgaria. Aceasta avea un document de călătorie emis de Belgia, care atesta dreptul la liberă circulație pe teritoriul UE, în calitatea sa de refugiat, însă polițiștii au ignorat documentul și au arestat-o, în baza unui mandat de arestare preventivă emis de autoritățile turce și introdus în sistemul Interpol.
Nalan fusese condamnată în Turcia la 30 de ani de închisoare pentru terorism, ceea ce i-a atras și menționarea numelui său în baza de date a Interpolului. Cu toate acestea, ea a putut fugi după condamnare și a reușit să obţină statutul de refugiat politic în Belgia, în 2012. Acest statut, conform Convenţiei de la Geneva pentru refugiați, dar și în baza dreptului comunitar din acest domeniu, îi conferea dreptul la aceeaşi protecţie consulară a Belgiei ca o persoană de naţionalitate belgiană, prin urmare și dreptul de liberă circulație în România.
În România însă, ea a fost arestată cel puțin 2 săptămâni în vederea extrădării în Turcia. Pe de altă parte, Curtea de Apel Timişoara, care i-a judecat dosarul, a revocat, în 20 iulie, măsura arestării provizorii în vederea extrădării pentru activista turcă şi a dispus punerea acesteia în libertate. Procurorii români au contestat inițial decizia, dar și-au retras-o ulterior, după ce Interpolul a revocat mențiunea legată de fapte de terorism și a recunoscut statutul de refugiat al femeii, motiv pentru care instanţa din România a luat act de acest demers şi a dispus eliberarea lui Nalan.
Povestea refugiatei a stârnit un val de nemulțumire atât în România, cât și în restul Europei, formulându-se chiar și o petiție pentru eliberarea ei, pe site-ul change.org, cu peste 1200 de semnături. Acest caz va rămâne ca o lecție importantă în România și sperăm că nu se va mai repeta, dar și că a sporit înțelegerea conceptului de statut de refugiat și, mai ales, că a consolidat pe viitor respectarea drepturilor conferite de un astfel de statut.
Oral Nalan este activă în mai multe organizaţii kurde pentru drepturile omului din Belgia, inclusiv Casa Poporului Kurd şi Uniunea Femeilor Socialiste (SKB) și, potrivit acesteia, acuzațiile de terorism din Turcia sunt legate de o așa-zisă apartenență PKK și înscenarea de probe false în locuința sa, precum bombe artizanale, praf de pușcă și gloanțe.
Surse știre:
Adevărul
Mediafax
Petiție Online

Obiective
Înapoi