Migrația a devenit un fenomen global cu care se confruntă toate statele lumii. Migrația internațională este direct proporțională cu evoluția statelor pe plan politic, economic, social și financiar.

România este expusă rutelor de imigrație din statele din Estul Europei, Orientul Mijlociu, Asia sau Africa. Principalele scopuri pentru care străinii aleg să-și mute reședința temporară în România sunt conexe dreptului la unitatea familiei, dreptului la educație, dar și pentru angajarea în câmpul muncii. Însă, nu totul decurge așa cum și-ar dori cei care migrează, deoarece se lovesc de impedimente din partea legii și a statului.

Mobilitatea pe piața muncii

Accesul la piața muncii este o condiție esențială pentru o integrarea reușită în societatea gazdă. Lucrătorii migranți care ajung în România au oportunități legale mai bune de a-și desfășura activitatea. Cu toate acestea, accesul nu este egal la piața muncii. Conform legislației, imigranții și românii care prestează aceeași muncă ar trebui să aibă aceleași condiții, dar și aceleași beneficii. Lucrătorii temporari nu acces deplin la toate profesiile, cum este cazul țărilor care sunt deschise către imigrația forței de muncă. Străinul care muncește în țara noastră are de regulă studii medii și prestează o muncă necalificată. Și totuși, ei pot conta pe un cadru general de sprijin format din educație, cursuri de formare profesională și burse de studiu. Cei mai mulți resortisanți lucrează în construcții, industria textilă și în serviciile hoteliere.

Drepturile legale

Chiar dacă procedura legală de angajare poate fi uneori anevoioasă, dacă privim din perspectiva drepturilor pe piața muncii, studiile de specialitate au evidențiat care sunt principalele drepturi ale imigranților. În România, muncitorii străini beneficiază, în principal, ca și cetățenii țării, de următoarele drepturi:

- dreptul la salarizare pentru munca depusă
- repaus zilnic și săptămânal
- dreptul la demnitate în muncă
- accesul la formarea profesională
- dreptul la securitate și sănătate în muncă
- dreptul la negociere colectivă și individuală
- protecție în caz de concediere.

Problema este că de aceste drepturi nu beneficiază toți resortisanții, ci doar cei care se află în posesia unui permis de lungă ședere.

Echipa multidisciplinară de cercetători a Centrului de Documentare și Cercetare în Domeniul Integrării Imigranților continuă să adune informații relevante despre acest domeniu pentru a oferi celor interesați un echilibru între aspectele legale și cele practice.