Obiective
Ştiri 
Raport ENAR: Discursul xenofob al politicienilor și mass mediei provoacă creșterea rasismului în UE
Tudorina Mihai
5 May 2017
Un raport întocmit de Rețeaua Europeană împotriva Rasismului (ENAR) indică rasismul și xenofobia drept factori determinați ai politicilor europene de excluziune și de încălcare a drepturilor migranților. În cele 26 de țări europene cuprinse în studiu, printre care și România, migranții sunt din ce în ce mai des țintele discursurilor și ale violenței rasiste. Ei se confruntă, de asemenea, cu politici și atitudini care le îngreunează accesul pe piața muncii.
Sunt oameni care fug de conflicte sau situații disperate ca să se refugieze în Europa, unde ajung să se confrunte cu agresiuni rasiste, exploatare și discriminare la locul de muncă, asta dacă barierele structurale nu-i împiedică de la bun început să acceseze piața muncii. Politicienii și reprezentanții mișcărilor de extremă dreapta spun despre ei că sunt o amenințare pentru Europa, criminali, paraziți, violatori și ar trebui opriți prin orice mijloace să intre în Europa.
Dezbaterile despre numărul în creștere al migranților și refugiaților care ajunge în Europa au înlocuit dezbaterile referitoare la excluziune, discriminare rasială și inechitatea de la nivel global. Termenii în care s-a pus problema - ”criza migranților”, în loc de ”criza capacităților de primire” – maschează rasismul din politicile publice, chiar dacă aparent dezbaterile nu făceau referire la identificări rasiale.
În mai multe state membre, guvernele au transmis semnale clare că imigranții musulmani nu sunt bineveniți.
În raportul ENAR se arată că sprijinul pentru partidele și grupurile de extremă dreapta este în creștere în mai multe țări europene iar acestea influențează termenii pe care se poartă dezbaterea pe tema migrației, în special a migrației de origine musulmană. Asta face ca discursurile anti-imigranți (precum și măsurile publice) să fie văzute ca acceptabile și să se propage pe întreg spectrul politic.
Un rol important în propagarea urii și a rasismului l-a avut mass media. În multe țări europene, canalele media tradiționale n-au făcut decât să reproducă discursul politic care prezintă refugiații ca o amenințare, contribuind la modelarea opiniei publice pe această temă. Și rețelele sociale au un rol crescând în formarea opiniilor despre migranți. În raport sunt menționate cazuri de diseminare a unor știri false despre migranți, cu titluri senzaționaliste și alarmante.
Raportul ilustrează și procesul prin care infracțiunile, în special actele teroriste, sunt asociate cu musulmanii, în special în urma atacurilor teroriste din Franța și Belgia din 2015 și 2016. Liderii politici din Ungaria, Polonia și Cehia au refuzat să primească refugiați și solicitanți de azil invocând motive de siguranță națională. Astfel de discursuri au justificat militarizarea frontierelor și acorduri controversate precum cel încheiat de UE cu Turcia.
Accesul migranților pe piața muncii
O serie de bariere pe piața muncii - discriminarea, restricțiile legate de statutul de imigrant, lipsa recunoașterii calificărilor, limba - conduc la un decalaj în ceea ce privește ocuparea forței de muncă între migranți și cetățenii naționali iar mulți imigranți sunt victime ale exploatării. În absența unor planuri naționale de integrare a migranților care să abordeze discriminarea acestora pe piața muncii, accesul și integrarea pe piața forței de muncă rămân dificile pentru migranți. În raport sunt date exemple ale diferențelor de acces pe piața muncii dintre migranți și non-migranți: în Franța, migranții de origine africană sub-sahariană sunt mai afectați de șomaj; în Italia migranții din Africa și Europa de Est primesc salarii mai mici; în Finlanda anumite profesii precum gunoier, bucătar sau chelner sunt plătite cu salarii atât de mici încât sunt considerate de neacceptat de finlandezii albi.
Mai multe informații:
Press release: Racism plays a key role in migrants’ exclusion and violations of rights in the European Union
Key findings on racism and migration in Europe
ENAR’s 2015-16 Shadow Report on racism and discrimination in the context of migration in Europe
Sunt oameni care fug de conflicte sau situații disperate ca să se refugieze în Europa, unde ajung să se confrunte cu agresiuni rasiste, exploatare și discriminare la locul de muncă, asta dacă barierele structurale nu-i împiedică de la bun început să acceseze piața muncii. Politicienii și reprezentanții mișcărilor de extremă dreapta spun despre ei că sunt o amenințare pentru Europa, criminali, paraziți, violatori și ar trebui opriți prin orice mijloace să intre în Europa.
Dezbaterile despre numărul în creștere al migranților și refugiaților care ajunge în Europa au înlocuit dezbaterile referitoare la excluziune, discriminare rasială și inechitatea de la nivel global. Termenii în care s-a pus problema - ”criza migranților”, în loc de ”criza capacităților de primire” – maschează rasismul din politicile publice, chiar dacă aparent dezbaterile nu făceau referire la identificări rasiale.
În mai multe state membre, guvernele au transmis semnale clare că imigranții musulmani nu sunt bineveniți.
În raportul ENAR se arată că sprijinul pentru partidele și grupurile de extremă dreapta este în creștere în mai multe țări europene iar acestea influențează termenii pe care se poartă dezbaterea pe tema migrației, în special a migrației de origine musulmană. Asta face ca discursurile anti-imigranți (precum și măsurile publice) să fie văzute ca acceptabile și să se propage pe întreg spectrul politic.
Un rol important în propagarea urii și a rasismului l-a avut mass media. În multe țări europene, canalele media tradiționale n-au făcut decât să reproducă discursul politic care prezintă refugiații ca o amenințare, contribuind la modelarea opiniei publice pe această temă. Și rețelele sociale au un rol crescând în formarea opiniilor despre migranți. În raport sunt menționate cazuri de diseminare a unor știri false despre migranți, cu titluri senzaționaliste și alarmante.
Raportul ilustrează și procesul prin care infracțiunile, în special actele teroriste, sunt asociate cu musulmanii, în special în urma atacurilor teroriste din Franța și Belgia din 2015 și 2016. Liderii politici din Ungaria, Polonia și Cehia au refuzat să primească refugiați și solicitanți de azil invocând motive de siguranță națională. Astfel de discursuri au justificat militarizarea frontierelor și acorduri controversate precum cel încheiat de UE cu Turcia.
Accesul migranților pe piața muncii
O serie de bariere pe piața muncii - discriminarea, restricțiile legate de statutul de imigrant, lipsa recunoașterii calificărilor, limba - conduc la un decalaj în ceea ce privește ocuparea forței de muncă între migranți și cetățenii naționali iar mulți imigranți sunt victime ale exploatării. În absența unor planuri naționale de integrare a migranților care să abordeze discriminarea acestora pe piața muncii, accesul și integrarea pe piața forței de muncă rămân dificile pentru migranți. În raport sunt date exemple ale diferențelor de acces pe piața muncii dintre migranți și non-migranți: în Franța, migranții de origine africană sub-sahariană sunt mai afectați de șomaj; în Italia migranții din Africa și Europa de Est primesc salarii mai mici; în Finlanda anumite profesii precum gunoier, bucătar sau chelner sunt plătite cu salarii atât de mici încât sunt considerate de neacceptat de finlandezii albi.
Mai multe informații:
Press release: Racism plays a key role in migrants’ exclusion and violations of rights in the European Union
Key findings on racism and migration in Europe
ENAR’s 2015-16 Shadow Report on racism and discrimination in the context of migration in Europe
Înapoi