Obiective
Ştiri 
Raport OpenLab: Criza refugiaților în presa europeană. O analiză mass-media și social media, cu focus pe România
Tudorina Mihai
4 November 2016
OpenLab- Laboratorul de analiză a Datelor din Surse Deschise și Big Data al FSPAC-UBB anunță publicarea unui raport ce analizează modul în criza refugiaților a fost prezentată în media europeană și în special în mass-media din România.
Raportul, care folosește o bază de date cu peste 100 de miliarde de conversații din întreaga lume și o bază de 2,1 milioane de articole din presa din România (pusă la dispoziție de compania Zetta Cloud – www.zettacloud.ro), a analizat volumul total de articole, comentarii și mențiuni de interes, a determinat caracterul pozitiv, negativ sau neutru al materialelor și a indicat cele mai importante surse și articole publicate pe această temă, în funcție de distribuirea lor pe Facebook.
”Analiza conversațiilor pe tema refugiaților în online-ul european ne demonstrează că nu există o tratare uniformă a subiectului. Pe lângă specificitățile locale de genul tipului de surse de date consumate de fiecare țară în parte, avem de-a face cu diferențe semnificative în cazul sentimentului atașat conversațiilor: de la atitudini neutre sau pozitive, în cazul țărilor nordice, la atitudini semnificativ negative în cazul Germaniei, unde se observă evoluția negativă din momentul noiembrie 2015 în prezent. La nivel macroeuropean putem spune că tema refugiaților este una constantă și consistentă. Cu peste 1 milion de conversații de la startul crizei și până în prezent, cu o medie zilnică de aproape 7000 de articole, conversații, postări, putem concluziona că societatea europeană este semnificativ afectată de criza refugiaților din Orientul Mijlociu. Reacțiile adverse, sau din contră, nu pot fi însă puse pe seama propagandei sau a influenței mass-media, pentru că o mare parte din sentiment este generat din conversațiile de pe forumuri de discuții', se arată în concluziile raportului.
Conform raportului, cele mai multe conversații provin din Germania, Spania, Marea Britanie, Grecia, Franța, Olanda și Elveția.
'Raportat la numărul de locuitori, se observă că Grecia, Germania și Elveția au produs mult mai mult conținut decât Marea Britanie, Franța, Italia sau Olanda. Analizând în detaliu sursele provenind din Germania descoperim însă că un procent semnificativ (17%) din totalul conversațiilor provin de pe un agregator de știri (ad-hoc-news.de) care însă colectează știri preponderent în limba germană. Nu întâlnim însă această situație și în cazul Greciei, unde majoritatea articolelor provin de pe site-ul agenției de presă din Atena www.amna.gr. Putem lega acest volum mare de articole, raportat la populația Greciei, de faptul că această țară a fost printre cele mai expuse la criza refugiaților, Grecia fiind o țară de tranzit a refugiaților unde se află multe tabere și centre de înregistrare a acestora', arată raportul.
Specialiștii OpenLab au ajuns la concluzia că tonul cel mai negativ referitor la refugiați a fost înregistrat în Germania.
”Tonul general al conversațiilor, în toate țările, este unul neutru, pentru că cele mai multe conversații provin de pe site-urile publicațiilor online, care tind să redacteze articole pe un ton obiectiv. Analizând media pe întreaga perioadă, conversațiile cu tentă negativă sau foarte negativă (29%) depășesc însă conversațiile pozitive (23,8%). Rezultatele analizei de sentiment pe valori medii la nivel european este însă nuanțată de analiza de sentiment pe fiecare țară în parte. Astfel, observăm că țara cu cele mai multe sentimente negative este Germania, cu valori de tonalitate negativă sau foarte negativă ce depășeste valorile din Marea Britanie, Franța, Grecia sau Danemarca. Tot în Germania, se observă chiar și o creștere a sentimentului foarte negativ din noiembrie 2015 în septembrie 2016, de la 29.2% la 35.9%", se mai arată în raport.
Analiza OpenLab a vizat, în afară de Europa în general, și România în particular, iar concluzia e că tema refugiaților a fost foarte dezbătută, deși țara noastră n-a fost afectată decât în mică măsură.
”Cu toate că România a primit un număr relativ mic de refugiați în comparație cu alte țări europene (...) reacțiile cu privire la această criză nu s-au lăsat așteptate. Cu un număr relativ mare de articole și postări pe această temă—18,3 articole pe zi — subiectul refugiaților a stârnit reacții diverse și contrastante. De la un flux nefiltrat de informații pe această temă livrat de publicațiile mainstream, care au abordat problema mai mult din perspectiva breaking-news, fără a pune la dispoziție analize de substanță, la comentarii de pe site-uri specializate sau bloguri, care se poziționează evident pro sau contra primirii de refugiați în Europa. Statisticile colectate ne arată că cele mai distribuite și comentate articole au fost cele care pun accent pe noul val de imigranți de religie musulmană, însă nu putem concluziona că aceasta este părerea majorității românilor pe acest subiect. La polul opus găsim articole care pun problema refugiaților pe seama influenței rușilor în conflictul din Siria și afirmă responsabilitatea morală a Europei de a găzdui refugiații”, se mai arată în raport.
Potrivit raportului, opiniile referitoare la refugiați au fost polarizate în România.
”Criza refugiaților, care a luat prin surprindere România, nu a lăsat loc de analize de substanță sau reportaje investigative reale, ci mai degrabă a pornit un efect de bulgăre de zăpadă, unde opiniile radical pro și contra au acoperit rapid vocile neutre și echilibrate din media online românească, viralizarea de către utilizatori a luărilor de poziție diametral opuse demonstrând apetența publicului de știri online pentru opinii conflictuale și radicale”, se menționează în raport.
DESCARCĂ: Criza refugiaților în presa europeană. O analiză mass-media și social media, cu focus pe România
Surse:
Raportul, care folosește o bază de date cu peste 100 de miliarde de conversații din întreaga lume și o bază de 2,1 milioane de articole din presa din România (pusă la dispoziție de compania Zetta Cloud – www.zettacloud.ro), a analizat volumul total de articole, comentarii și mențiuni de interes, a determinat caracterul pozitiv, negativ sau neutru al materialelor și a indicat cele mai importante surse și articole publicate pe această temă, în funcție de distribuirea lor pe Facebook.
”Analiza conversațiilor pe tema refugiaților în online-ul european ne demonstrează că nu există o tratare uniformă a subiectului. Pe lângă specificitățile locale de genul tipului de surse de date consumate de fiecare țară în parte, avem de-a face cu diferențe semnificative în cazul sentimentului atașat conversațiilor: de la atitudini neutre sau pozitive, în cazul țărilor nordice, la atitudini semnificativ negative în cazul Germaniei, unde se observă evoluția negativă din momentul noiembrie 2015 în prezent. La nivel macroeuropean putem spune că tema refugiaților este una constantă și consistentă. Cu peste 1 milion de conversații de la startul crizei și până în prezent, cu o medie zilnică de aproape 7000 de articole, conversații, postări, putem concluziona că societatea europeană este semnificativ afectată de criza refugiaților din Orientul Mijlociu. Reacțiile adverse, sau din contră, nu pot fi însă puse pe seama propagandei sau a influenței mass-media, pentru că o mare parte din sentiment este generat din conversațiile de pe forumuri de discuții', se arată în concluziile raportului.
Conform raportului, cele mai multe conversații provin din Germania, Spania, Marea Britanie, Grecia, Franța, Olanda și Elveția.
'Raportat la numărul de locuitori, se observă că Grecia, Germania și Elveția au produs mult mai mult conținut decât Marea Britanie, Franța, Italia sau Olanda. Analizând în detaliu sursele provenind din Germania descoperim însă că un procent semnificativ (17%) din totalul conversațiilor provin de pe un agregator de știri (ad-hoc-news.de) care însă colectează știri preponderent în limba germană. Nu întâlnim însă această situație și în cazul Greciei, unde majoritatea articolelor provin de pe site-ul agenției de presă din Atena www.amna.gr. Putem lega acest volum mare de articole, raportat la populația Greciei, de faptul că această țară a fost printre cele mai expuse la criza refugiaților, Grecia fiind o țară de tranzit a refugiaților unde se află multe tabere și centre de înregistrare a acestora', arată raportul.
Specialiștii OpenLab au ajuns la concluzia că tonul cel mai negativ referitor la refugiați a fost înregistrat în Germania.
”Tonul general al conversațiilor, în toate țările, este unul neutru, pentru că cele mai multe conversații provin de pe site-urile publicațiilor online, care tind să redacteze articole pe un ton obiectiv. Analizând media pe întreaga perioadă, conversațiile cu tentă negativă sau foarte negativă (29%) depășesc însă conversațiile pozitive (23,8%). Rezultatele analizei de sentiment pe valori medii la nivel european este însă nuanțată de analiza de sentiment pe fiecare țară în parte. Astfel, observăm că țara cu cele mai multe sentimente negative este Germania, cu valori de tonalitate negativă sau foarte negativă ce depășeste valorile din Marea Britanie, Franța, Grecia sau Danemarca. Tot în Germania, se observă chiar și o creștere a sentimentului foarte negativ din noiembrie 2015 în septembrie 2016, de la 29.2% la 35.9%", se mai arată în raport.
Analiza OpenLab a vizat, în afară de Europa în general, și România în particular, iar concluzia e că tema refugiaților a fost foarte dezbătută, deși țara noastră n-a fost afectată decât în mică măsură.
”Cu toate că România a primit un număr relativ mic de refugiați în comparație cu alte țări europene (...) reacțiile cu privire la această criză nu s-au lăsat așteptate. Cu un număr relativ mare de articole și postări pe această temă—18,3 articole pe zi — subiectul refugiaților a stârnit reacții diverse și contrastante. De la un flux nefiltrat de informații pe această temă livrat de publicațiile mainstream, care au abordat problema mai mult din perspectiva breaking-news, fără a pune la dispoziție analize de substanță, la comentarii de pe site-uri specializate sau bloguri, care se poziționează evident pro sau contra primirii de refugiați în Europa. Statisticile colectate ne arată că cele mai distribuite și comentate articole au fost cele care pun accent pe noul val de imigranți de religie musulmană, însă nu putem concluziona că aceasta este părerea majorității românilor pe acest subiect. La polul opus găsim articole care pun problema refugiaților pe seama influenței rușilor în conflictul din Siria și afirmă responsabilitatea morală a Europei de a găzdui refugiații”, se mai arată în raport.
Potrivit raportului, opiniile referitoare la refugiați au fost polarizate în România.
”Criza refugiaților, care a luat prin surprindere România, nu a lăsat loc de analize de substanță sau reportaje investigative reale, ci mai degrabă a pornit un efect de bulgăre de zăpadă, unde opiniile radical pro și contra au acoperit rapid vocile neutre și echilibrate din media online românească, viralizarea de către utilizatori a luărilor de poziție diametral opuse demonstrând apetența publicului de știri online pentru opinii conflictuale și radicale”, se menționează în raport.
DESCARCĂ: Criza refugiaților în presa europeană. O analiză mass-media și social media, cu focus pe România
Surse:
Înapoi