Anul trecut persecuțiile, conflictele și sărăcia au determinat peste un milion de persoane să-și caute salvarea în Europa, riscându-și viața în periplul lor pe mare și pe uscat. 57% dintre aceștia sunt cetățeni sirieni care fug din calea războiului, 24% afgani și 9% irakieni. Alții provin din țări ca Pakistan, Eritreea și Somalia. În marea lor majoritate, aceste persoane au sosit în Europa traversând Marea Mediterană și debarcând în principal în Grecia și Italia. Dintre ei, 3 735 de oameni au dispărut și se crede că s-au înecat . Din păcate, pentru persoanele care au supraviețuit, sosirea în Europa a însemnat în rare cazuri sfârșitul suferinței și al greutăților.

Ca parte a reflecțiilor privind politica migratorie a UE, Comitetul Economic și Social European (CESE) a publicat un raport care are la bază 11 misiuni de informare în Austria, Suedia, Grecia, Ungaria, Germania, Croația, Slovenia, Italia, Malta, Polonia și Bulgaria și întâlniri cu 183 de părți interesate, în principal din partea organizațiilor societății civile care lucrează cu refugiați și migranți.

Prin angajamentul său de a face auzită vocea celor implicați, CESE în calitate de reprezentant și susținător al societății civile organizate, și-a prezintat mesajele-cheie adresate statelor membre și instituțiilor UE în ceea ce privește abordarea crizei refugiaților.

Recomandările politice pentru soluționarea provocărilor actualei crize a refugiaților și integrarea pe termen lung a celor care beneficiază de protecție internațională (extrase din raport):

- Reducerea numărului de sosiri (neregulamentare)

Factorii care generează mari dificultăți la sosirea mulțimii de refugiați și de migranți sunt tocmai numărul mare de persoane sosite într-o perioadă scurtă și faptul că majoritatea acestora se deplasează în Europa pe căi nereglementate. Trebuie abordate cauzele profunde ale strămutării forțate, inclusiv prin încetarea conflictului și găsirea unor soluții politice la criză. Refugiații au nevoie de rute sigure și regulate pentru a intra pe teritoriul UE. Trebuie prevenite decesele, încălcările drepturilor omului și expunerea la introducerea neregulamentară a migranților și traficul de persoane. În lipsa unor rute sigure, ar trebui furnizate servicii gratuite, precum transport, cazare și conexiuni la internet pe rutele de tranzit, pentru a evita introducerea neregulamentară de migranți și exploatarea lor.
Nu în ultimul rând, UE și statele sale membre ar trebui să-i descurajeze pe eventualii migranți economici neregulamentari să călătorească în UE, prin campanii de informare în țările lor de origine.

- Primirea și acordarea de asistență refugiaților într-un mod uman

CESE recomandă realizarea unui veritabil sistem european comun de azil, întemeiat pe protecția drepturilor omului, solidaritate și responsabilitate comună. Acesta ar trebui să includă un statut uniform în materie de azil și recunoașterea reciprocă a deciziilor în domeniul azilului, astfel încât să se asigure că solicitanții de azil pot beneficia de aceleași drepturi și condiții de primire și sunt supuși aceleiași proceduri în toate statele membre. Acest lucru ar putea contribui la stoparea introducerii de cereri multiple de azil (asylum shopping).
După depunerea unei cereri de azil, refugiații ar trebui în mod normal să aibă dreptul la servicii de bază, cum ar fi cazarea, dar există o lipsă cronică de locuințe adecvate și mulți refugiați rămân în adăposturi temporare. printre altele,, CESE recomandă Comisiei Europene să monitorizeze transpunerea corespunzătoare și respectarea în toate statele membre a legislației UE în materie de azil, în special Directiva privind condițiile de primire.

- Furnizarea de informații adecvate și fiabile solicitanților de azil și refugiaților

În drumul lor spre și prin Europa, refugiații se bazează pe informații – de cele mai multe ori false – obținute pe căi informale și de la traficanți. Se recomandă UE să pună la dispoziția refugiaților la sosire informații centralizate. Pliante și un site oficial al UE (similar cu portalul UE privind imigrația) ar oferi informații la zi cu privire la drepturi, procedurile în vigoare și posibilitățile de azil care stau la dispoziția solicitanților de azil în întreaga UE, și nu numai în câteva țări, cum ar fi Germania, Austria sau Suedia.

- Protejarea celor mai vulnerabile categorii de persoane

Mulți refugiați ajung după o călătorie lungă și traumatizantă, pe parcursul căreia s-au confruntat adesea cu jaful, violul sau alte tipuri de violență. Ei au fugit de război, și-au părăsit membri ai familiei sau i-au pierdut în drumul lor spre Europa. Aceste traume nu sunt întotdeauna suficient luate în considerare la primire și în etapa procedurii de azil. Se recomandă statelor membre să pună la dispoziție resursele necesare, astfel încât refugiații și voluntarii care lucrează cu ei să poată beneficia de asistență psihologică adecvată.

- Sprijin sporit pentru organizațiile societății civile

Organizațiile să aibă o viziune comună privind protecția refugiaților și o înțelegere comună a mandatului, rolurilor și responsabilităților fiecăruia, având în vedere că pentru soluționarea crizei refugiaților este esențială o cooperare reușită, fără concurență. Statele membre ar trebui să ajute organizațiile societății civile să colaboreze, să desfășoare activități de cercetare, să coordoneze activități și să facă schimb de experiență, cunoștințe și resurse. Internaționalizarea acestor activități, cooperarea transfrontalieră și schimbul de informații ar putea fi sprijinite prin intermediul unor fonduri specifice sau a unei rețele formale.

În cazul în care organizațiile îndeplinesc sarcini în numele autorităților publice, este responsabilitatea statelor membre să le compenseze în mod adecvat. În plus, statele membre ar trebui să aloce resursele necesare în vederea profesionalizării asistenței refugiaților pe termen lung, întrucât numărul de voluntari este în scădere, și pentru a face locurile de muncă în acest sector suficient de atractive, astfel încât să se rezolve problema penuriei de personal calificat.

- Modificarea modului de prezentare

Sprijinul public pentru migrație poate fi sporit dacă societățile înțeleg beneficiile migrației. Instituțiile UE ar trebui să evidențieze aspectele pozitive ale migrației, cum ar fi faptul că multe sate din zone izolate din Europa, afectate de declin demografic, beneficiază, în prezent, de forță de muncă suplimentară, consum, elevi în școli etc. în urma sosirii refugiaților.

Autoritățile din statele membre ar trebui să aibă în vedere furnizarea de date și informații esențiale jurnaliștilor, precum și oportunitatea pentru vizite de studiu, de exemplu la centrele de refugiați sau la punctele de control la frontieră, pentru a combate stereotipurile negative.

- Asigurarea integrării refugiaților

În toată Europa, este nevoie de politici de integrare durabile pe termen lung. UE ar trebui să sprijine în continuare implicarea părților interesate și schimbul de bune practici între statele membre.
Statele membre ar trebui să pună la dispoziție resursele necesare pentru a oferi formare lingvistică persoanelor cărora este probabil să li se acorde statutul protejat, cât mai curând posibil după sosirea acestora; este o bună practică de a combina această formare cu munca, care contribuie la învățarea limbii.
De asemenea, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru ca solicitanții de azil să lucreze cât mai rapid cu putință, pentru a evita caducitatea competențelor și pentru a le permite să devină productivi din punct de vedere economic. Întrucât acest lucru conduce la autonomie, demnitate și interacțiune socială, este benefic atât pentru persoanele individuale, cât și pentru societatea-gazdă. Trebuie asigurate condiții de egalitate cu cetățenii țării-gazdă.

Raportul sintetic poate fi consultat aici:
http://www.eesc.europa.eu/resources/docs/16_59_migration_synthesis-report_def_ro.pdf