Centru de Documentare şi Cercetare în Domeniul Integrării Imigranţilor Centru de Documentare şi Cercetare în Domeniul Integrării Imigranţilor Centru de Documentare şi Cercetare în Domeniul Integrării Imigranţilor Centru de Documentare şi Cercetare în Domeniul Integrării Imigranţilor
RomânăEnglish
Media
Încheierea proiectului EMINET ”Dezvoltarea unei rețele de organizații active în domeniul migrației”
Proiectul a fost derulat pe parcursul a doi ani, între ianuarie 2016 și decembrie 2017, într-un parteneriat [...]
Studiu despre emigrația forței de muncă înalt calificate din România
Studiu despre emigrația forței de muncă înalt calificate din România
România este printre țările care exportă personal înalt calificat. Acesta lucrează mai ales ȋn cercetare, [...]
Platforma
ŞTIRI
Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 891 din 14 decembrie 2017, numărul avizelor de angajare/detașare, pe care le poate elibera Inspectoratul General [...]
Cea de-a treia conferință anuală a Inițiativei de Dreptul Refugiaților din cadrul Universității din Londra, având ca temă ”Protecția refugiaților [...]
Potrivit ziarului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, Polonia ar putea fi pedepsită financiar de către UE pentru politica sa privind refugiații. [...]
Guvernul României a lansat un proiect de lege ambițios pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor [...]
Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a lansat, în data de 30 noiembrie, una din principalele sale publicații, Raportul privind migrația [...]
Luni, 4 decembrie 2017, a fost postat pe website-ul Ministerului Afacerilor Interne proiectul de modificare a OG 44/2004 privind integrarea [...]
Ştiri  Ştiri

Raportul UNHCR "Tendinţe privind azilul în 2013"

Carmen Munteanu - Coordonator Comunicare

16 April 2014

Numărul cererilor de azil în ţările industrializate a crescut în ultimii ani, după cum arată Raportul Biroului Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR) "Tendinţe privind azilul în 2013" ("Asylum Trends 2013"), lansat în acest an, la sfârșitul lui martie.

612.700 de persoane au solicitat anul trecut azil în America de Nord, Europa, Asia de Est şi Pacific – acesta constituind un record pentru perioada 2001 – 2013. Raportul, care ia în considerare situația cererilor de azil din 44 de ţări industrializate, reliefează că această creştere a fost determinată în principal de criza din Siria.

Siria și Federația Rusă, principalele ţări de origine ale solicitanţilor de azil

Într-un top al principalelor ţări de origine a solicitanţilor de azil la nivel mondial, Afganistanul, care în ultimii doi ani a reprezentat principala ţară de origine, s-a clasat acum pe locul al treilea, după Siria şi Federaţia Rusă. Șase dintre primele zece ţări de origine ale solicitanților de azil se confruntă în prezent cu violenţe sau conflicte: Siria, Afganistan, Eritreea, Somalia, Irak şi Pakistan. "Aceste statistici reprezintă dovezi clare privind modul în care criza din Siria în special, afectează ţări şi regiuni îndepărtate de Orientul Mijlociu", a declarat António Guterrres, Înalt Comisar ONU pentru Refugiaţi, într-un comunicat de presă.

Germania, Franţa şi Suedia, în topul ţărilor gazdă

În anul 2013, cea mai mare creştere a cererilor de azil pe regiuni s-a înregistrat în cele 38 de ţări din Europa care au primit împreună 484.600 de cereri, ceea ce reprezintă o creştere de o treime faţă de anul 2012. Numai Germania a avut în perioada de referință 109.600 de noi cereri de azil. Statele Unite ale Americii (88.400), care este de mult timp o ţară lider în materie de azil în rândul ţărilor industrializate, în 2013 a fost întrecută de Germania în privinţa numărului de cereri primite. Franţa (60.100) şi Suedia (54.300) au fost următoarele destinații majore pentru solicitanții de azil. Turcia - în prezent țara cu cei mai mulți refugiaţi din Europa, ca urmare a crizei din Siria (o populaţie refugiată de origine siriană de 640.889 înregistrată la data de 18 martie) - a înregistrat, de asemenea, 44.800 de cereri de azil depuse în 2013, în principal de cetăţeni din Irak şi Afganistan. Italia a primit 27.800 de cereri, iar Grecia 8.200. De altfel, Europa a fost principala destinaţie pentru refugiaţi şi în 2012, când tot Germania se afla în fruntea clasamentului cu cel mai mare număr de noi solicitări - 64.500, urmată îndeaproape de Franţa cu 54.900 de cereri şi Suedia cu 43.900 de cereri.

În România, numărul cererilor de azil a scăzut

În total, cele şapte ţări membre ale Reprezentanţei Regionale UNHCR pentru Europa Centrală, au înregistrat o creştere de 157% a numărului de solicitări comparativ cu anul 2012. În actualul raport se arată că în 2013 au fost depuse 42.000 de cereri de azil în timp ce în 2012 au fost înregistrate 16.390. Numărul solicitărilor nu a fost repartizat egal în ţările din regiune. În timp ce Bulgaria, Ungaria şi Polonia au înregistrat o creştere semnificativă a numărului de cereri de azil, România, Republica Cehă, Slovacia şi Slovenia au înregistrat o scădere a numărului de cereri. În România, numărul persoanelor care au solicitat azil în 2013 a fost de 1499 (majoritatea provenind din Siria) reprezentând doar 60% din totalul cererilor înregistrate în 2012 (2511). Spre deosebire de raportul UNHCR privind tendinţele fenomenului de azil – 2012, care arăta că numărul cererilor de azil a înregistrat în ultimii ani o tendinţă crescătoare, acum România se află pe panta descrescătoare. În 2010 au fost depuse 860 de cereri, în 2011 numărul acestora a fost de două ori mai mare comparativ cu anul precedent (1.720 solicitări), în 2012 numărul a ajuns la 2.511 cereri de azil, iar în 2013 la 1.499.

Ratele de recunoaștere a refugiaţilor, diferite în funcție de țările de origine

Solicitanţii de azil care sosesc în ţările industrializate sunt supuşi unor evaluări individuale pentru a se stabili dacă pot beneficia de statutul de refugiat. Prin urmare, numărul lor este întotdeauna mai mare decât numărul celor care sunt recunoscuți ca refugiaţi. În cazul celor 44 de ţări industrializate menţionate în recentul raport, ratele de acceptare variază foarte mult şi au tendinţa de a fi mai mari în rândul persoanelor care fug de conflict. Ratele de recunoaștere pentru persoanele din Siria, Eritreea, Irak, Somalia şi Afganistan, de exemplu, sunt între 62 şi 95 la sută. Ratele de recunoaștere pentru cetăţenii din Federaţia Rusă şi Serbia (inclusiv Kosovo) sunt semnificativ mai mici, fiind de 28%, respectiv 5%.

Următorul raportul anual "Tendinţe Globale" (Global Trends Report) al UNHCR, urmează să fie publicat în luna iunie a acestui an.

Surse: UNHCR