Obiective
Ştiri 
Războiul din Siria și impactul asupra mediului
Laura Ștefănuț
19 January 2016
Conflictele armate din Orientul Mijlociu au generat crize umanitare care au condus, pentre altele, la cel mai mare val de refugiați din istoria Europei, după al doilea război mondial. Ca soluție la criza refugiaților, voci internaționale au propus rezolvarea problemelor în statele de origine, pentru a opri fluxul de persoane care fug să-și salveze viețile. O contraofensivă internațională asupra ISIS are deja loc în Siria: peste 60 de țări s-au coalizat pentru a lupta împotriva Da’esh (Statul Islamic).
Însă, chiar dacă războiul ar fi oprit azi, cele mai importante regiuni ar fi de nelocuit, din cauza distrugerilor cauzate de război.
Bombardarea fabricilor, dispariția infrastructurii, muniția folosită în război, contribuie la formarea unu mediu toxic, care ar putea îmbolnăvi grav oamenii pe termen lung, potrivit unui studiu recent coordonat de Wim Zwijnenburg, cercetător și membru al organizației PAX.
Studiul a fost realizat online, cu ajutorul noilor tehnologii, cum ar fi cartarea prin satelit, geolocalizare, precum și date din cadrul rețelelor sociale sau publicate de Națiunile Unite – cum ar fi Programul de Mediu al Națiunilor Unite, despre impactul unor conflicte anterioare asupra mediului și sănătății publice.
Autorul descrie aici instrumentele folosite și cum pot fi acestea utilizate de oricine este interesat.
Raportul arată că, în primii 4 ani de conflict, au fost distruse peste 30% dintre locuințele cetățenilor, ceea ce conduce la contaminarea aerului cu substanțe periculoase, cum ar fi metalele grele și azbestul. Wim Zwijnenburg amintește cazul celebrului atac terorist de la World Trade Center, New York, în urma căruia au căzut turnurile gemene. Potrivit institutului Center for Disease Control and Prevention (CDC), peste 1100 de oameni care au fost lângă World Trade Center în ziua prăbușirii, au fost diagnosticați cu cancer – nu pot fi demonstrate cauzalități directe, dar sunt indicii că poluarea generată în acel moment putea contribui la îmbolnăvirea acestora.
Mai mult, numeroase fabrici au fost bombardate, iar reziduurile acestora s-au împrăștiat în aer, sol și ape. Spre exemplu, cea mai mare pondere a industriei farmaceutice din Siria se afla în regiunile Alep, Homs și Damasc, toate ruinate de conflicte. Atacurile vizează în general infrastructura, sursele de apă și siturile industriale, cu impact asupra mediului și oamenilor.
Autorul atrage atenția că problema contaminării mediului nu este abordată internațional – și cu atât mai puțin intern. Raportul arată că nu există servicii de mediu în prezent în Siria, în timp ce poluarea crește.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Amiralul John Kirby, a declarat că nu au făcut analize concrete pe impactul asupra mediului și sănătății publice generat de bombardamentele aeriene, dar că în viitor se vor analiza și aceste aspecte.
Studiul lui Zwijnenburg este un semnal de alarmă, iar autorul speră ca acesta să declanșeze preocuparea altor organizații internaționale pentru evaluarea și îmbunătățirea mediului în zonele de conflict. Totodată, ar putea fi un semnal că refugiații nu vor prefera să se întoarcă prea curând în zonele de origine, ceea ce înseamnă că sunt necesare politici eficiente de integrare a acestora în țările gazdă.
Sursa: http://imigranti.ro/
Pagina de facebook a proiectului.
Însă, chiar dacă războiul ar fi oprit azi, cele mai importante regiuni ar fi de nelocuit, din cauza distrugerilor cauzate de război.
Bombardarea fabricilor, dispariția infrastructurii, muniția folosită în război, contribuie la formarea unu mediu toxic, care ar putea îmbolnăvi grav oamenii pe termen lung, potrivit unui studiu recent coordonat de Wim Zwijnenburg, cercetător și membru al organizației PAX.
Studiul a fost realizat online, cu ajutorul noilor tehnologii, cum ar fi cartarea prin satelit, geolocalizare, precum și date din cadrul rețelelor sociale sau publicate de Națiunile Unite – cum ar fi Programul de Mediu al Națiunilor Unite, despre impactul unor conflicte anterioare asupra mediului și sănătății publice.
Autorul descrie aici instrumentele folosite și cum pot fi acestea utilizate de oricine este interesat.
Raportul arată că, în primii 4 ani de conflict, au fost distruse peste 30% dintre locuințele cetățenilor, ceea ce conduce la contaminarea aerului cu substanțe periculoase, cum ar fi metalele grele și azbestul. Wim Zwijnenburg amintește cazul celebrului atac terorist de la World Trade Center, New York, în urma căruia au căzut turnurile gemene. Potrivit institutului Center for Disease Control and Prevention (CDC), peste 1100 de oameni care au fost lângă World Trade Center în ziua prăbușirii, au fost diagnosticați cu cancer – nu pot fi demonstrate cauzalități directe, dar sunt indicii că poluarea generată în acel moment putea contribui la îmbolnăvirea acestora.
Mai mult, numeroase fabrici au fost bombardate, iar reziduurile acestora s-au împrăștiat în aer, sol și ape. Spre exemplu, cea mai mare pondere a industriei farmaceutice din Siria se afla în regiunile Alep, Homs și Damasc, toate ruinate de conflicte. Atacurile vizează în general infrastructura, sursele de apă și siturile industriale, cu impact asupra mediului și oamenilor.
Autorul atrage atenția că problema contaminării mediului nu este abordată internațional – și cu atât mai puțin intern. Raportul arată că nu există servicii de mediu în prezent în Siria, în timp ce poluarea crește.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Amiralul John Kirby, a declarat că nu au făcut analize concrete pe impactul asupra mediului și sănătății publice generat de bombardamentele aeriene, dar că în viitor se vor analiza și aceste aspecte.
Studiul lui Zwijnenburg este un semnal de alarmă, iar autorul speră ca acesta să declanșeze preocuparea altor organizații internaționale pentru evaluarea și îmbunătățirea mediului în zonele de conflict. Totodată, ar putea fi un semnal că refugiații nu vor prefera să se întoarcă prea curând în zonele de origine, ceea ce înseamnă că sunt necesare politici eficiente de integrare a acestora în țările gazdă.
Sursa: http://imigranti.ro/
Pagina de facebook a proiectului.
Înapoi