Obiective
Ştiri 
Regulamentul Dublin, analizat într-un nou raport al MPI
Mariana Andrei - Coordonator Comunicare
22 April 2015
Raportul „Not Adding Up: The Fading Promise of Europe's Dublin System”, publicat de Susan Fratzke în cadrul Migration Policy Institute (MPI), analizează pricipalele critici la adresa Regulamentului Dublin, cu accent pe eficientizarea funcționării sistemului european de azil și accesul neîngrădit la procedura de azil și la protecția internațională.
Scopul principal al Uniunii Europene urmărit prin Regulamentul Dublin, ca element al noului sistem european comun de azil, a fost de a desemna statul membru responsabil de procesarea unei cereri individuale de azil. Mecanismul a fost menit să asigure accesul rapid la protecție pentru cei în nevoie și să descurajeze abuzurile asupra sistemului de azil.
Într-un spațiu european fără controale la frontierele interne, sistemul Dublin sau orice alt mecanism similar rămâne un element necesar în orice politică de azil. Aplicarea regulamentului Dublin a dovedit însă că este deficitar în atingerea celor două obiective principale amintite: accesul la protecție și limitarea abuzurilor. Avocații implicați în sistemul de azil au criticat mecanismul Dublin pentru întârzieri procedurale în evaluarea cererilor de azil, care pot perturba unitatea familiei și pot pune persoanele vulnerabile la risc. De asemenea, rata de transfer între statele membre continuă să fie foarte scăzută, iar migrația secundară râmâne semnificativă. Regulamentul ignoră, de asemenea, faptul că între statele membre sunt diferențe mari legate de procedura de azil, condițiile de recepție și integrare, ceea ce înseamnă că tratamentul egal al solicitanților de azil în oricare dintre țările membre nu este posibil în practică.
Raportul evaluează schimbările adoptate recent din Regulamentul (Dublin III) și oferă câteva recomandări pentru revizuirea programată de Comisia Europeană în 2016. Documentul poate fi consultat accesând linkul specificat la sursa materialului.
Sursa: http://www.migrationpolicy.org/research/not-adding-fading-promise-europes-dublin-system
Scopul principal al Uniunii Europene urmărit prin Regulamentul Dublin, ca element al noului sistem european comun de azil, a fost de a desemna statul membru responsabil de procesarea unei cereri individuale de azil. Mecanismul a fost menit să asigure accesul rapid la protecție pentru cei în nevoie și să descurajeze abuzurile asupra sistemului de azil.
Într-un spațiu european fără controale la frontierele interne, sistemul Dublin sau orice alt mecanism similar rămâne un element necesar în orice politică de azil. Aplicarea regulamentului Dublin a dovedit însă că este deficitar în atingerea celor două obiective principale amintite: accesul la protecție și limitarea abuzurilor. Avocații implicați în sistemul de azil au criticat mecanismul Dublin pentru întârzieri procedurale în evaluarea cererilor de azil, care pot perturba unitatea familiei și pot pune persoanele vulnerabile la risc. De asemenea, rata de transfer între statele membre continuă să fie foarte scăzută, iar migrația secundară râmâne semnificativă. Regulamentul ignoră, de asemenea, faptul că între statele membre sunt diferențe mari legate de procedura de azil, condițiile de recepție și integrare, ceea ce înseamnă că tratamentul egal al solicitanților de azil în oricare dintre țările membre nu este posibil în practică.
Raportul evaluează schimbările adoptate recent din Regulamentul (Dublin III) și oferă câteva recomandări pentru revizuirea programată de Comisia Europeană în 2016. Documentul poate fi consultat accesând linkul specificat la sursa materialului.
Sursa: http://www.migrationpolicy.org/research/not-adding-fading-promise-europes-dublin-system
Înapoi