Obiective
Ştiri 
Relaţia UE - Elveţia în impas, în urma rezultatelor referendumului
Alexandra Mănăilă - Reporter
10 March 2014
Rezultatele referendumului din 9 februarie din Elveția, în urma căruia 50,3% dintre participanți au votat reintroducerea cotelor de imigrație, cu efect direct asupra libertății de mișcare a cetățenilor Uniunii, au fost dezbătute aprig în plenul Parlamentului European (PE). Inițiativa referendumului a aparținut partidului Uniunea Democratică de Centru (UDC, dreapta populistă).
În luările de poziţie, grupurile politice cele mai importante din PE şi-au exprimat dezamăgirea faţă de rezultatul referendumului şi au cerut atât Elveţiei, cât şi UE, găsirea de soluţii pentru ca Elveţia să respecte obligaţiile asumate prin acordurile în vigoare. Prin introducerea cotelor de imigrație, nu se face diferențierea între cetățenii europeni și cei din state terțe, aducându-se atingere unuia dintre drepturile fundamentale asociate cetățeniei europene: libertatea de mișcare.
Rezultatul referendumului a fost apreciat de László Andor - Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune - ca având un impact major asupra relaţiilor între Elveția și UE, în condiţiile în care se pronunţă asupra unui principiu european fundamental - dreptul la libera circulaţie al persoanelor. În prezent, sublinia același oficial, aproximativ 440.000 de cetățeni elvețieni studiază și lucrează în UE. Prin votul unei minorități a populației sunt puse in discuție acordurile semnate până acum între Elveția și UE. Mai mult, Elveția nu a semnat protocolul legat de extinderea libertății de mișcare cu Croația, ultima țară intrată în UE, in 2013. În aceste condiții, unele voci sustin necesitatea anulării negocierilor pentru participarea Elveției la programele Horizon 2020 şi Erasmus +. Andor a menționat că „libera circulaţie a cetățenilor și lucrătorilor nu este negociabilă”.
Implicațiile rezultatului referendumului sunt complexe, vizând atât piața liberă și exporturile, cît și crearea de locuri de muncă. La nivelul UE părerile sunt împărțite, unii oficiali considerând că rezultatele referendumului pot alimenta atitudini xenofobe și discriminatorii față de migranți, iar alții considerând că Elveția a ascultat vocea comunitații locale, care simte presiunile asupra administrației și sistemului instituțional datorate migratiei.
Sursa: Parlamentul European
În luările de poziţie, grupurile politice cele mai importante din PE şi-au exprimat dezamăgirea faţă de rezultatul referendumului şi au cerut atât Elveţiei, cât şi UE, găsirea de soluţii pentru ca Elveţia să respecte obligaţiile asumate prin acordurile în vigoare. Prin introducerea cotelor de imigrație, nu se face diferențierea între cetățenii europeni și cei din state terțe, aducându-se atingere unuia dintre drepturile fundamentale asociate cetățeniei europene: libertatea de mișcare.
Rezultatul referendumului a fost apreciat de László Andor - Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune - ca având un impact major asupra relaţiilor între Elveția și UE, în condiţiile în care se pronunţă asupra unui principiu european fundamental - dreptul la libera circulaţie al persoanelor. În prezent, sublinia același oficial, aproximativ 440.000 de cetățeni elvețieni studiază și lucrează în UE. Prin votul unei minorități a populației sunt puse in discuție acordurile semnate până acum între Elveția și UE. Mai mult, Elveția nu a semnat protocolul legat de extinderea libertății de mișcare cu Croația, ultima țară intrată în UE, in 2013. În aceste condiții, unele voci sustin necesitatea anulării negocierilor pentru participarea Elveției la programele Horizon 2020 şi Erasmus +. Andor a menționat că „libera circulaţie a cetățenilor și lucrătorilor nu este negociabilă”.
Implicațiile rezultatului referendumului sunt complexe, vizând atât piața liberă și exporturile, cît și crearea de locuri de muncă. La nivelul UE părerile sunt împărțite, unii oficiali considerând că rezultatele referendumului pot alimenta atitudini xenofobe și discriminatorii față de migranți, iar alții considerând că Elveția a ascultat vocea comunitații locale, care simte presiunile asupra administrației și sistemului instituțional datorate migratiei.
Sursa: Parlamentul European
Înapoi