Ştiri
Restricționarea dreptului de liberă practică al medicilor străini în România în contextul deficitului de medici din sistemul de sănătate
Oana Iacob
30 March 2017
Potrivit art. 376 al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, medicilor din state terțe nu li se recunoaște în momentul de față dreptul de a-și exercita profesia pe teritoriul României, decât dacă:
- sunt membri de familie ai cetățenilor români sau ai cetățenilor unui stat din Spațiul Economic European (SEE) sau ai Confederației Elvețiene;
- au ședere pe termen lung în România sau într-unul dintre statele din Spațiul Economic European (SEE) sau în Confederația Elvețienă;
- sunt titulari ai Cărții Albastre a UE eliberată în România sau de un alt stat al UE.
Prin urmare, medicii străini care nu se încadrează într-una dintre categoriile prevăzute de Legea nr. 95/2006 nu au dreptul de a-și exercita profesia pe teritoriul României, nici chiar în situația în care au absolvit facultatea de medicină și programul de rezidențiat în România și cunosc, așadar, foarte bine sistemul românesc de sănătate.
Prevederile legislației în vigoare îi privează, de asemenea, de dreptul de a-și exercita profesia pe medicii străini ce au obținut o formă de protecție internațională în România (refugiați și personae cu protecție subsidiară), desi aceștia au, potrivit art. 9 al Legii nr. 122/2006 privind azilul, un drept de ședere în România pe perioadă nedeterminată, având perspective reduse de întoarcere în țările de origine. Această privare nu poate avea decât efecte negative asupra procesului de integrare socială a persoanelor cu o formă de protecție internațională, crescând riscul de marginalizare socială a acestora.
În privința titularilor Cărții Albastre, prevederea art. 376 din Legea nr. 95/2006 nu-și găsește, în prezent, aplicabilitatea în practică din cauza necorelării cu legislația în vigoare din domeniul străinilor (OG 25/2014).
Restricțiile legislative și procedurale privind dreptul medicilor cetățeni ai unor state terțe de a-și exercita profesia, sunt neconcordante cu situația de criză prin care trece sistemul românesc de sănătate.
Potrivit Notei de Fundamentare a proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1028/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale de sănătate 2014 - 2020 şi a Planului de acţiuni pe perioada 2014 - 2020 pentru implementarea Strategiei naţionale, România se confruntă, în prezent, cu o criză puternică a resurselor umane în sănătate, care ”are toate premisele să se agraveze pe termen mediu și lung în lipsa măsurilor sistemice”. Una dintre cauzele crizei din sistemul de sănătate este emigrația personalului medical (estimată la 43.500 cadre medicale, de la data intrării României în UE). Într-un interviu acordat AGERPRES, președintele SANITAS București, domnul Viorel Hușanu, a declarat că, în perioada 2009 – 2015, din România au plecat peste 14.000 de medici. Criza din sistemul de sănătate a dus la scăderea calității actului medical și la privarea populației din anumite zone (în special din mediul rural) de servicii medicale oferite de personal înalt calificat.
Mai mult, deși sistemul de sănătate se confruntă, în prezent, cu un număr mare de posturi vacante, potrivit Programului de guvernare 2017 – 2020, se intenționează sporirea numărului locurilor de muncă în domeniul sănătății prin construirea, până în 2020, a 8 noi spitale regionale și a unui spital republican în București și ”prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată țara și scoaterea lor la concurs până cel târziu în primăvara anului 2017.”
Prin urmare, într-un asemenea context, în care folosirea la maxim a potențialului profesioniștilor în medicină aflați pe teritoriul României și a celor care doresc să profeseze în România a devenit un imperativ, restricția dreptului de liberă practică a medicilor străini este nejustificată, făcând necesară adaptarea legislației și procedurilor în acest domeniu la realitățile sistemului românesc de sănătate.
Surse:
Legea nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71139
Legea nr. 122 / 2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71808
OUG nr. 194/ 2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/93712
Programul de guvernare 2017 – 2020:
http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/Programul_de_guvernare_2017-2020.pdf
- sunt membri de familie ai cetățenilor români sau ai cetățenilor unui stat din Spațiul Economic European (SEE) sau ai Confederației Elvețiene;
- au ședere pe termen lung în România sau într-unul dintre statele din Spațiul Economic European (SEE) sau în Confederația Elvețienă;
- sunt titulari ai Cărții Albastre a UE eliberată în România sau de un alt stat al UE.
Prin urmare, medicii străini care nu se încadrează într-una dintre categoriile prevăzute de Legea nr. 95/2006 nu au dreptul de a-și exercita profesia pe teritoriul României, nici chiar în situația în care au absolvit facultatea de medicină și programul de rezidențiat în România și cunosc, așadar, foarte bine sistemul românesc de sănătate.
Prevederile legislației în vigoare îi privează, de asemenea, de dreptul de a-și exercita profesia pe medicii străini ce au obținut o formă de protecție internațională în România (refugiați și personae cu protecție subsidiară), desi aceștia au, potrivit art. 9 al Legii nr. 122/2006 privind azilul, un drept de ședere în România pe perioadă nedeterminată, având perspective reduse de întoarcere în țările de origine. Această privare nu poate avea decât efecte negative asupra procesului de integrare socială a persoanelor cu o formă de protecție internațională, crescând riscul de marginalizare socială a acestora.
În privința titularilor Cărții Albastre, prevederea art. 376 din Legea nr. 95/2006 nu-și găsește, în prezent, aplicabilitatea în practică din cauza necorelării cu legislația în vigoare din domeniul străinilor (OG 25/2014).
Restricțiile legislative și procedurale privind dreptul medicilor cetățeni ai unor state terțe de a-și exercita profesia, sunt neconcordante cu situația de criză prin care trece sistemul românesc de sănătate.
Potrivit Notei de Fundamentare a proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1028/2014 privind aprobarea Strategiei naţionale de sănătate 2014 - 2020 şi a Planului de acţiuni pe perioada 2014 - 2020 pentru implementarea Strategiei naţionale, România se confruntă, în prezent, cu o criză puternică a resurselor umane în sănătate, care ”are toate premisele să se agraveze pe termen mediu și lung în lipsa măsurilor sistemice”. Una dintre cauzele crizei din sistemul de sănătate este emigrația personalului medical (estimată la 43.500 cadre medicale, de la data intrării României în UE). Într-un interviu acordat AGERPRES, președintele SANITAS București, domnul Viorel Hușanu, a declarat că, în perioada 2009 – 2015, din România au plecat peste 14.000 de medici. Criza din sistemul de sănătate a dus la scăderea calității actului medical și la privarea populației din anumite zone (în special din mediul rural) de servicii medicale oferite de personal înalt calificat.
Mai mult, deși sistemul de sănătate se confruntă, în prezent, cu un număr mare de posturi vacante, potrivit Programului de guvernare 2017 – 2020, se intenționează sporirea numărului locurilor de muncă în domeniul sănătății prin construirea, până în 2020, a 8 noi spitale regionale și a unui spital republican în București și ”prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată țara și scoaterea lor la concurs până cel târziu în primăvara anului 2017.”
Prin urmare, într-un asemenea context, în care folosirea la maxim a potențialului profesioniștilor în medicină aflați pe teritoriul României și a celor care doresc să profeseze în România a devenit un imperativ, restricția dreptului de liberă practică a medicilor străini este nejustificată, făcând necesară adaptarea legislației și procedurilor în acest domeniu la realitățile sistemului românesc de sănătate.
Surse:
Legea nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71139
Legea nr. 122 / 2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/71808
OUG nr. 194/ 2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/93712
Programul de guvernare 2017 – 2020:
http://gov.ro/fisiere/pagini_fisiere/Programul_de_guvernare_2017-2020.pdf

Obiective
Înapoi