Acordarea drepturilor politice şi civile reprezintă un indicator care arată gradul de încredere al ţării de imigrare. Din cele 31 de ţări evaluate de Migrant Integration Policy Index III (MIPEX III), 11 state, majoritatea din Europa Centrală, au încă legi care le refuză imigranţilor libertăţi politice de bază. România se situează pe locul 31, fiind ultima în clasament la capitolul participare politică.

Scorul obţinut de ţara noastră este 8, încadrându-se în nefavorabil (1-20). În aceeaşi categorie intră Polonia cu scorul 13, acelaşi pe care l-a avut și în MIPEX II, şi Cehia tot cu scorul 13. În categoria 21 - 40 - întrucâtva nefavorabil figurează 10 state, printre care Austria, Canada, Ungaria. Media Uniunii Europene este de 44, scor obţinut de Franţa la capitolul participare politcă a imigranţilor.

În topul clasamentului se află ţările nordice: Norvegia pe primul loc cu 94 de puncte în MIPEX III, menţinându-se constantă faţă de MIPEX II, şi Finlanda pe locul secund cu 87 de puncte, fiind astfel încadrate în categoria favorabil. Pe locul al treilea sunt clasate Irlanda şi Olanda, ambele cu 79 de puncte, la fel ca în MIPEX-ul precedent. ’’În Europa, cetăţenii din afara UE pot candida pentru alegerile locale în 13 din ţările investigate, pot vota la nivel local în 19 ţări, la nivel regional în 7 ţări, şi la nivel naţional în 2 ţări (Portugalia, Marea Britanie)’’, concluzionează Migrant Integration Policy Index III.

Revenind la ţara noastră, în ciuda tendinţelor europene, participarea politică este încă limitată. ’’În arii precum cetăţenia, participarea politică şi educaţia, României îi lipsesc anumite principii fundamentale care încep să devină o normă în toată Europa; de exemplu, dubla cetăţenie, jus soli, dreptul de vot şi accesul egal la educaţie’’, se arată în studiu.

Singurul standard european în materie este Convenția pentru participarea străinilor la viața publică la nivel local (ETS nr. 144), document al Consiliului Europei din anul 1992, care stipuleaza dreptul imigranților la asociere politică și de a vota în alegerile locale după maxim 5 ani de reședință. În România numărul imigranților nu reprezintă încă un procent semnificativ pentru a fi luat în considerare ca parte a electoratului în alegerile locale. Totuși, dat fiind că ei locuiesc și beneficiază de facilitățile din comunitate, plătesc taxe și au opinii politice ca orice alt cetățean, statul român ar trebui să reconsidere alocarea de drepturi politice la nivel local pentru imigranți.

O situaţie de ansamblu a României privind punctajele obţinute reliefează că participarea politică a obţinut doar 8%, faţă de educaţie 20%, reunificare familială 65% sau mobilitate pe piaţa muncii 68%.

Sursa: Migrant Integration Policy Index III, www.mipex.eu