Ştiri
Schimbarea la faţă a migraţiei internaţionale
Carmen Munteanu - Coordonator Comunicare
23 January 2014
Cum arată la ora actuală fluxurile migratorii şi în ce fel s-a schimbat migraţia internaţională în ultimii ani sunt aspecte pe care Meghan Benton le abordează într-un articol – retrospectivă, "Schimbarea la faţă a migraţiei internaţionale: fluxurile sunt fluide, diverse şi neconvenţionale", bazat pe sinteza dezbaterilor pe marginea acestor probleme din 2013 și publicat în newsletterul lunii decembrie al Institutului de Politici pentru Migraţie (MPI).
În opinia autoarei, fluxurile migratorii sunt din ce în ce mai diverse, dar şi mai neconvenţionale, atât din punctul de vedere al originilor imigranţilor, cât şi din cel al destinaţiilor pe care le aleg aceştia.
Tendințe: vechi versus nou
Se remarcă o revenire la tendințele dinaintea perioadei de boom economic care a precedat recesiunea. Astfel, țările din sudul Europei, tradițional țări de emigrație devenite recent țări de imigrație, afectate de criza economică au ,,livrat’’ către nordul prosper al Europei atât lucrători calificaţi, cât şi necalificaţi. Pe de altă parte, țările tradiţionale de imigraţie - Australia, Canada, Noua Zeelanda şi Statele Unite ale Americii – continuă să primească un flux ridicat de imigranţi.
Fluxurile migratorii din ultima perioadă s-au modificat, ca reacție la situația politică, restricțiile și oportunitățile economice. Se remarcă recent o nouă tendință – a migrației clasei de mijloc – alimentată de oportunitățile din țările cu economii emergente, fie că e vorba de muncă, afaceri sau educație. De asemenea, mai multe țări au încurajat infuzia de capital străin prin investiții, acordând facilități investitorilor din țări terțe care creează și mențin locuri de muncă. Transferul de forță de muncă între diferite filiale ale companiilor multinaționale a atins cifre record în ultimii 3 ani, ca și numărul tinerilor care studiază în afara țărilor de origine. Recrutarea studenților străini a devenit o prioritate pentru anumite state, ca mod de a genera venituri, a crește prestigiul universităților și a asigura viitoarea forță de muncă înalt calificată.
Diversificarea coridoarelor de migrație
În ciuda menținerii unor rute tradiționale de migrație, cum ar fi cele dinspre Mexic către SUA, au apărut noi coridoare de migraţie, datorate dezvoltării țărilor cu economii emergente. Brazilia, Turcia, chiar Mexic devin din ce în ce mai atractive pentru imigranții din țările dezvoltate prin oportunitățile de afaceri și facilitățile acordate investitorilor. O parte dintre acești noi imigranți își au originea în țările aflate acum în plină dezvoltare. Este cazul germanilor de origine turcă care se întorc în Turcia și al americanilor de origine mexicană care se întorc în Mexic. De asemenea, regiunea Americii Latine exercită o influență crescândă asupra emigranților din Europa. Se remarcă tendința de a relativiza stabilirea într-o anumită țară în beneficiul mobilității și transnaționalismului. Mobilitatea lucrătorilor imigranți înalt calificați, a investitorilor și oamenilor de afaceri din aceeași categorie este determinată de dinamismul mediului economic și oportunitățile de dezvoltare la nivel global.
Migraţia forţei de muncă calificate în UE stârneşte îngrijorări
În ultimii ani Europa, campioana mobilității în spațiul intracomunitar, s-a confruntat cu o creștere disproporționată a migrației forței de muncă înalt calificate dinspre sud spre nord. Deși migrația acestor lucrători nu este de cele mai multe ori permanentă, ea are efecte economice semnificative asupra țărilor sursă. Ţările principale de destinație pentru migrația intracomunitară sunt Germania, Austria şi Marea Britanie. De exemplu, între 2012 şi 2013 numărul cetățenilor care au emigrat din Italia în Germania au crescut cu 40%, iar numărul emigranților din Spania în aceeași țară a crescut cu 39%. Exodul lucrătorilor înalt calificați din sudul Europei a stârnit îngrijorare printre factorii de decizie politică.
Autoarea articolului punctează situaţia României şi Bulgariei, care au scăpat de restricţiile impuse pe piaţa forţei de muncă de anumite țări ale Uniunii. Departe de a fi un motiv de bucurie, ridicarea restricțiilor a generat îngrijorare în state din nordul Europei și Marea Britanie, determinate de teama că sistemele generoase de beneficii sociale vor atrage imigranți români și bulgari fără perspective de angajare, care vor deveni o povară pentru țările respective.
Deși Uniunea Europeană este pusă în situația dificilă de a balansa efectele emigrației și liberei circulații în spațiul comunitar, s-au înregistrat progrese în îmbunătățirea reglementărilor legate de recunoașterea calificărilor obținute în afara UE și transferul beneficiilor de asigurări sociale, pentru care se pot stabili standarde care să depășească granițele Uniunii.
Sursa: Newsleter Migration Policy Institute 18 decembrie
http://www.migrationinformation.org/Feature/display.cfm?ID=983
În opinia autoarei, fluxurile migratorii sunt din ce în ce mai diverse, dar şi mai neconvenţionale, atât din punctul de vedere al originilor imigranţilor, cât şi din cel al destinaţiilor pe care le aleg aceştia.
Tendințe: vechi versus nou
Se remarcă o revenire la tendințele dinaintea perioadei de boom economic care a precedat recesiunea. Astfel, țările din sudul Europei, tradițional țări de emigrație devenite recent țări de imigrație, afectate de criza economică au ,,livrat’’ către nordul prosper al Europei atât lucrători calificaţi, cât şi necalificaţi. Pe de altă parte, țările tradiţionale de imigraţie - Australia, Canada, Noua Zeelanda şi Statele Unite ale Americii – continuă să primească un flux ridicat de imigranţi.
Fluxurile migratorii din ultima perioadă s-au modificat, ca reacție la situația politică, restricțiile și oportunitățile economice. Se remarcă recent o nouă tendință – a migrației clasei de mijloc – alimentată de oportunitățile din țările cu economii emergente, fie că e vorba de muncă, afaceri sau educație. De asemenea, mai multe țări au încurajat infuzia de capital străin prin investiții, acordând facilități investitorilor din țări terțe care creează și mențin locuri de muncă. Transferul de forță de muncă între diferite filiale ale companiilor multinaționale a atins cifre record în ultimii 3 ani, ca și numărul tinerilor care studiază în afara țărilor de origine. Recrutarea studenților străini a devenit o prioritate pentru anumite state, ca mod de a genera venituri, a crește prestigiul universităților și a asigura viitoarea forță de muncă înalt calificată.
Diversificarea coridoarelor de migrație
În ciuda menținerii unor rute tradiționale de migrație, cum ar fi cele dinspre Mexic către SUA, au apărut noi coridoare de migraţie, datorate dezvoltării țărilor cu economii emergente. Brazilia, Turcia, chiar Mexic devin din ce în ce mai atractive pentru imigranții din țările dezvoltate prin oportunitățile de afaceri și facilitățile acordate investitorilor. O parte dintre acești noi imigranți își au originea în țările aflate acum în plină dezvoltare. Este cazul germanilor de origine turcă care se întorc în Turcia și al americanilor de origine mexicană care se întorc în Mexic. De asemenea, regiunea Americii Latine exercită o influență crescândă asupra emigranților din Europa. Se remarcă tendința de a relativiza stabilirea într-o anumită țară în beneficiul mobilității și transnaționalismului. Mobilitatea lucrătorilor imigranți înalt calificați, a investitorilor și oamenilor de afaceri din aceeași categorie este determinată de dinamismul mediului economic și oportunitățile de dezvoltare la nivel global.
Migraţia forţei de muncă calificate în UE stârneşte îngrijorări
În ultimii ani Europa, campioana mobilității în spațiul intracomunitar, s-a confruntat cu o creștere disproporționată a migrației forței de muncă înalt calificate dinspre sud spre nord. Deși migrația acestor lucrători nu este de cele mai multe ori permanentă, ea are efecte economice semnificative asupra țărilor sursă. Ţările principale de destinație pentru migrația intracomunitară sunt Germania, Austria şi Marea Britanie. De exemplu, între 2012 şi 2013 numărul cetățenilor care au emigrat din Italia în Germania au crescut cu 40%, iar numărul emigranților din Spania în aceeași țară a crescut cu 39%. Exodul lucrătorilor înalt calificați din sudul Europei a stârnit îngrijorare printre factorii de decizie politică.
Autoarea articolului punctează situaţia României şi Bulgariei, care au scăpat de restricţiile impuse pe piaţa forţei de muncă de anumite țări ale Uniunii. Departe de a fi un motiv de bucurie, ridicarea restricțiilor a generat îngrijorare în state din nordul Europei și Marea Britanie, determinate de teama că sistemele generoase de beneficii sociale vor atrage imigranți români și bulgari fără perspective de angajare, care vor deveni o povară pentru țările respective.
Deși Uniunea Europeană este pusă în situația dificilă de a balansa efectele emigrației și liberei circulații în spațiul comunitar, s-au înregistrat progrese în îmbunătățirea reglementărilor legate de recunoașterea calificărilor obținute în afara UE și transferul beneficiilor de asigurări sociale, pentru care se pot stabili standarde care să depășească granițele Uniunii.
Sursa: Newsleter Migration Policy Institute 18 decembrie
http://www.migrationinformation.org/Feature/display.cfm?ID=983


Obiective
Înapoi