Centrul pentru Politici de Migrație (MPC) din cadrul Centrului pentru Studii Avansate Robert Schumann (European University Institute) a publicat recent un studiu intitulat „Explaining attitudes to immigration in France”. Materialul trece în revistă climatul politic din Franța și explorează legătura între atitudinea populației față de imigrație și diverse variabile individuale și contextuale.

În ultima decadă, în discursul politic din Franța a abordat deseori problema imigrației. Acest fapt nu este singular în rândul statelor vest-europene. Ce este însă specific politicii francezilor, este asocierea imigrației cu chestiunea identitară. Franța este cunoscută pentru politicile asimilaționiste față de imigranți, reîntărite după anii 2000, odată cu retricțiile impuse la intrarea în țară, în privința integrării și obținerii cetățeniei pentru imigranți. Să nu uităm că Franța a interzis în 2004 purtarea vălului care acoperă capul (hijab) în școli, iar în 2011 a interzis acoperirea completă a feței (purtarea burka) în locurile publice. În discursul elecoral, Marine le Pen și al său Front Național au subliniat în repetate rânduri că diversitatea în creștere a populației Franței ca urmare a imigrației amenință identitatea națională și că imigranții “nu vor să se adapteze”.

Spre deosebire de alte țări vest-europene, francezii au o atitudine mai negativă față de imigrație. Pentru ei nu este important atât să intre în țară imigranți care au capacitate de integrare economică, cât posibilitatea ca aceștia să fie asimilați cultural de societate. Cu toate atacurile din ultimii ani din Franța, francezii continuă să perceapă imigrația ca fiind un subiect puțin important, spre deosebire de alte state europene, unde percepția asupra importanței imigrației din perspectiva problemelor pentru țările respective este mai puternică.

Autorii au evidențiat faptul că atitudinea față de imigrație poate fi prezisă pornind de la trăsăturile de personalitate ale indivizilor: cei deschiși și entuziaști e mult mai probabil să manifeste o atitudine pro-imigrație, pe când cei conservatori și preocupați de securitatea țării vor fi într-o mai mare măsură împortiva imigrației. Similar, simpatiile politice pot prezice atitudinea pro-imigrație, în sensul că cei orientați spre stânga, egalitariști, sunt mai deschiși față de imigrație comparativ cu cei orientați spre dreapta, care doresc implicarea guvernului în asigurarea securității țării.

De asemenea, persoanele care locuiesc în zone cu o diversitate etnică și culturală mai mare și care au prieteni din alte grupuri etnice au o deschidere mai mare față de imigrație decât cei care provin din comunități închise.
Un rezultat foarte interesant subliniat de autorii studiului a fost că educația universitară, expereințele de migrație internațională, interesul pentru politici și atitudinea naționalistă a indivizilor nu au influențat semnificativ variabilele de mai sus. Concluzia este că pentru francezi sursa atitudinii față de imigrație ține de trăsături de personalitate și nu de educație sau convingeri. Prin urmare, aceste atitudini sunt foarte greu de influențat prin expunerea la campanii de informare.

Este extrem de îngrijorător faptul că, conform Eurobarometrului pe 2016, atitudinea românilor față de imigrație, atât din state terțe, cât și din UE este chiar mai negativă decât a francezilor, în condițiile în care contactul românilor cu imigranții este foarte scăzut iar subiectul imigrației a fost inexistent în dezbaterea publică până în 2015.

Sursa: James Dennison, Teresa Talò (2015) Explaining attitudes to immigration in France, European Univeristy Institute, Robert Schuman Centre for Advanced Studies, Migration Policy Centre, EUI Working Paper RSCAS 2017/25
http://cadmus.eui.eu/bitstream/handle/1814/46245/RSCAS_2017_25.pdf?sequence=1&isAllowed=y