Obiective
Ştiri 
Traiectoria tinerilor basarabeni veniţi la studii în România
Carmen Munteanu - Coordonator Comunicare
26 May 2014
Raportul de cercetare "Traiectoria tinerilor basarabeni veniţi la studii în România – între mit şi realitate" (2012), realizat de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, în parteneriat cu Institutul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a încercat să surprindă parcursul și perspectivele tinerilor basarabeni care studiază în România.
Potrivit datelor oficiale, numărul tinerilor din Republica Moldova aflaţi la studii în România era în 2011 de circa 10.000 de persoane, din care aproape 7.000 de studenţi. Cercetarea a vizat studenţii şi elevii de liceu basarabeni, aflaţi la studii în România. Datele au fost culese în perioada mai – octombrie 2012 prin chestionare autoadministrate şi focus grupuri, în centrele universitare mari din România: Iaşi, Cluj-Napoca, Bucureşti, Timişoara, Galaţi.
Bursa de studiu: punte către România, şansă spre Europa
În studiu au fost incluse majoritatea organizaţiilor care reprezintă studenţii basarabeni din România, cu precădere cele localizate în centrele universitare importante. Peste jumătate dintre tinerii intervievaţi au declarat că sunt orientați spre UE, și cred că există un destin comun al tuturor românilor, susţinând unirea. Pentru unii respondenți "bursa este sinonimă cu reluarea legăturilor cu România". România reprezintă şansa unei vieţi mai bune printr-o educaţie superioară. În opinia tinerilor basarabeni, calificarea oferită de bursă contribuie la găsirea mai facilă a unui loc de muncă în România sau în Uniunea Europeană, în general. "Bursa înseamnă şi şanse de angajare pe piaţa muncii la nivel de Uniune Europeană, deci avem speranţe să trăim mai bine" (student Ştiinţe Economice, Iaşi).
Probleme şi recomandări ale tinerilor basarabeni
Potrivit raportului, bursele trebuie acordate nu numai pe criteriul etnic, ci şi în funcţie de interesul pentru cultură, ştiinţă şi faţă de propria identitate. România trebuie să dezvolte şi alte legături cu Republica Moldova astfel încât proiectul burselor să fie încadrat într-un ansamblu de politici ale unificării pieţei forţei de muncă, comerţului şi pentru îmbunătăţirea circulaţiei capitalului. Tinerii basarabeni au semnalat nevoia de îmbunătăţire a comunicării între Ministerul Educaţiei şi universităţi, astfel încât acestea să ştie în timp real câte locuri au rezervate pentru studenții din Republica Moldova. De altfel, numărul locurilor în universităţi pentru basarabenii care termină liceul în România este extrem de mic, având în vedere faptul că o treime din tinerii din Republica Moldova beneficiază de locuri cu bursă în mediul preuniversitar. Prejudecăţile societăţii cu privire la tinerii moldoveni care, în anumite cazuri, sunt consideraţi studenţi străini sau "ruşi" reprezintă o altă problemă care influenţează găsirea unui loc de muncă. Potrivit cercetării, aceşti studenţi se angajează mult mai greu, deoarece sunt consideraţi străini, iar odată angajaţi, sunt mai prost plătiţi. Angajatorii se feresc în general de procedura complicată de angajare a cetăţenilor străini; de aceea mulţi dintre tinerii basarabeni ajung să muncească pe piața neagră, se mai arată în cercetare. Una dintre recomandările raportului este încurajarea instituțiilor care se ocupă de integrarea tinerilor în societatea românească, prin finanțarea proiectelor ce promovează acomodarea tinerilor cu societatea românească și integrarea. Raportul poate fi consultat la http://www.cespe.ro.
Sursa: http://www.cespe.ro
Potrivit datelor oficiale, numărul tinerilor din Republica Moldova aflaţi la studii în România era în 2011 de circa 10.000 de persoane, din care aproape 7.000 de studenţi. Cercetarea a vizat studenţii şi elevii de liceu basarabeni, aflaţi la studii în România. Datele au fost culese în perioada mai – octombrie 2012 prin chestionare autoadministrate şi focus grupuri, în centrele universitare mari din România: Iaşi, Cluj-Napoca, Bucureşti, Timişoara, Galaţi.
Bursa de studiu: punte către România, şansă spre Europa
În studiu au fost incluse majoritatea organizaţiilor care reprezintă studenţii basarabeni din România, cu precădere cele localizate în centrele universitare importante. Peste jumătate dintre tinerii intervievaţi au declarat că sunt orientați spre UE, și cred că există un destin comun al tuturor românilor, susţinând unirea. Pentru unii respondenți "bursa este sinonimă cu reluarea legăturilor cu România". România reprezintă şansa unei vieţi mai bune printr-o educaţie superioară. În opinia tinerilor basarabeni, calificarea oferită de bursă contribuie la găsirea mai facilă a unui loc de muncă în România sau în Uniunea Europeană, în general. "Bursa înseamnă şi şanse de angajare pe piaţa muncii la nivel de Uniune Europeană, deci avem speranţe să trăim mai bine" (student Ştiinţe Economice, Iaşi).
Probleme şi recomandări ale tinerilor basarabeni
Potrivit raportului, bursele trebuie acordate nu numai pe criteriul etnic, ci şi în funcţie de interesul pentru cultură, ştiinţă şi faţă de propria identitate. România trebuie să dezvolte şi alte legături cu Republica Moldova astfel încât proiectul burselor să fie încadrat într-un ansamblu de politici ale unificării pieţei forţei de muncă, comerţului şi pentru îmbunătăţirea circulaţiei capitalului. Tinerii basarabeni au semnalat nevoia de îmbunătăţire a comunicării între Ministerul Educaţiei şi universităţi, astfel încât acestea să ştie în timp real câte locuri au rezervate pentru studenții din Republica Moldova. De altfel, numărul locurilor în universităţi pentru basarabenii care termină liceul în România este extrem de mic, având în vedere faptul că o treime din tinerii din Republica Moldova beneficiază de locuri cu bursă în mediul preuniversitar. Prejudecăţile societăţii cu privire la tinerii moldoveni care, în anumite cazuri, sunt consideraţi studenţi străini sau "ruşi" reprezintă o altă problemă care influenţează găsirea unui loc de muncă. Potrivit cercetării, aceşti studenţi se angajează mult mai greu, deoarece sunt consideraţi străini, iar odată angajaţi, sunt mai prost plătiţi. Angajatorii se feresc în general de procedura complicată de angajare a cetăţenilor străini; de aceea mulţi dintre tinerii basarabeni ajung să muncească pe piața neagră, se mai arată în cercetare. Una dintre recomandările raportului este încurajarea instituțiilor care se ocupă de integrarea tinerilor în societatea românească, prin finanțarea proiectelor ce promovează acomodarea tinerilor cu societatea românească și integrarea. Raportul poate fi consultat la http://www.cespe.ro.
Sursa: http://www.cespe.ro
Înapoi