Un nou studiu al Fundaţiei Soros România, intitulat "Redobândirea cetăţeniei române: o politică ce capătă viziune?", avându-i drept autori pe Sergiu Panainte (coord.), Victoria Nedelciuc şi Ovidiu Voicu, aduce informaţii la zi cu privire la numărul persoanelor din fostele teritorii româneşti, cărora li s-a acordat cetățenia română.

Acesta continuă studiul apărut în 2011, intitulat "Redobândirea cetățeniei române: perspective istorice, comparative și aplicate", realizat tot de Fundația Soros şi oferă o sinteză a modificărilor din legislaţia şi practicile legate de redobândirea cetăţeniei române.

Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), din 1991 până în prezent au fost soluţionate 323.049 dosare de redobândire a cetăţeniei. Asta înseamnă 323.049 persoane adulte (titulari). "ANC nu întocmește statistici distincte pentru copii minori, aceștia fiind incluși în dosarele părinților. Ori acest lucru înseamnă că numărul de dosare de mai sus nu conține strict 323 049 de persoane, ci mai degrabă 323 049 de adulți, plus copiii lor", semnalează autorii actualului studiu.

Conform studiului precedent, "226 507 de persoane au redobândit cetăţenia română începând cu 1991, până la 15 august 2011". In perioada 2011 – 2013 se constată o scădere a numărului cererilor de redobândire a cetățeniei române.

În ceea ce priveşte studiul precedent, deşi a fost publicat în 2011, el nu și-a pierdut din actualitate. Trei probleme principale erau identificate atunci, referitor la: procedura extrem de birocratică de obtinere a actelor, la termenul legal de 5 luni stipulat în lege pentru soluționarea cererii de redobândire a cetățeniei și la problema intermediarilor.

În 2013 s-a constatat că, deşi procedurile administrative au fost îmbunătaţite, rămân principalul obstacol în redobândirea cetăţeniei. Legat de dificultățile întâmpinate în obținerea documentelor, sunt încă cerute cazierele din România – in virtutea procedurilor aplicate de autoritățile române, iar ulterior obtinerii cetățeniei, transcrierea documentelor durează foarte mult.

Transcrierea actelor, care este o problemă în România datorită numărului mic de funcționari și a volumului foarte mare de acte, se face gratis la Primăria Sectorului 1. Odată cu deschiderea mai multor secții consulare, transcrierea actelor poate fi facută contra cost, dar cu mai putine eforturi și în timp scurt la consulatele României din fostele teritorii. Oamenii preferă să plătească, decât să vină în România, să aștepte la cozi și să fie programați pentru ridicarea actelor în 2015.

În ceea ce privește termenul de 5 luni prevăzut pentru soluționarea cererii, acesta se referă numai la verificarea dosarului, întreg procesul de obținere a cetățeniei durează un an, poate chiar mai mult.

Afacerea cu intermedierea depunerii dosarelor a fost în mare parte rezolvată prin deschiderea birourilor teritoriale ale ANC și a secțiilor consulare românești de la Bălți și Cahul. Consecința a fost că solicitanții sunt în prezent îndrumați către secțiile consulare din Republica Moldova, în loc să vină la București pentru depunerea dosarului de redobândire a cetățeniei la sediul ANC.

Concluzia autorilor studiului este că "(...) în 2013 (...) unele probleme au fost remediate, altele nu. Pe ansamblu, putem afirma că există îmbunătățiri, dar este în continuare loc de mai bine".

Surse: Sergiu Panainte (coord.), Victoria Nedelciuc, Ovidiu Voicu, Fundația Soros, 2013 – "Redobândirea cetăţeniei române: o politică ce capătă viziune?" - www.soros.ro/ro/publicatii.php