Obiective
Ştiri 
Un raport despre imigranții ucraineni și ruși din Polonia
Mariana Andrei - Coordonator Comunicare
28 May 2015
“Corridor Report on Poland: the case of Ukrainian and Russian immigrants”, scris de Magdalena Lesińska de la Centrul de Migrație și Cercetare, de la Universitatea din Varșovia aduce în atenție profilul de migraţie a Poloniei.
Deși Polonia a fost și rămâne o țară de emigraţie, componenţa populaţiei sale se schimbă încet dar constant, devenind vizibil că se transformă într-un stat de imigraţie. Dimensiunea populației străine în Polonia este încă relativ mică în comparație cu alte țări din Europa, constituind mai puțin de două procente din populația rezidentă. În plus, imigrația a avut un caracter predominant circular, temporar. Ucranienii domină în toate statisticile legate de intrarea, șederea și munca străinilor în Polonia. Ei reprezintă un grup de imigranți, perceput ca fiind cel mai aproape de societatea poloneză din cauze geografice, de proximitate culturală și lingvistică, dar și pentru legăturile între trecut și prezent.
În contrast cu migranții ucrainieni, studiați intens de cercetători în ultimele două decenii, migrația, strategiile și caracteristicile structurale ale cetățenilor ruși în Polonia sunt mult mai puțin cunoscute și studiate. Cetățenii ucraineni din Polonia sunt în general lucrători migranți pe termen scurt. Majoritatea migranților ucraineni care locuiesc în Polonia provin din Ucraina de Vest (care are conexiuni istorice cu statul polonez, precum și o minoritate poloneză mare). Ca urmare, contactele transfrontaliere și mobilitatea la granița polono-ucraineană sunt practicate de câteva decenii. Cei mai mulți migranți circulă între cele două țări fără nici o intenție să se stabilească în Polonia. Cu toate acestea, luând în considerare recentul conflict între Ucraina și Rusia, această tendință s-ar putea schimba în viitorul foarte apropiat.
Cadrul juridic și politic privind imigrația în Polonia
În ultimii ani, politica de imigraţie a Poloniei s-a modificat, în sensul unei deschideri mai mari către imigrație. Evoluția fost lentă și există încă unele limitări serioase, potrivit raportului. De exemplu, la 31 decembrie 2013, numărul permiselor de ședere valabile eliberate cetățenilor din Ucraina a fost 37.600, față de 12.600 în cazul rușilor. Mai mult, rușii se numără printre naționalitățile aflate în top privind statisticile referitoare la solicitanții de azil. Marea majoritate a solicitanților de azil din Rusia se declară de etnie cecenă.
În ceea ce privește politica de migrație, Polonia a trecut la acordarea de stimulente, care se adresează în primul rând cetățenilor UE și cetățenilor din țările vecine din est și se concentrează pe domeniile juridic și economic. Cele mai importante schimbări ale legislației și politicilor de migrație în Polonia sunt legate de liberalizarea intrării pe piața muncii pentru străini (simplificarea legislației cu privire la permisele de muncă și introducerea angajatorilor într-un sistem de declarare). Cadrul juridic a fost dezvoltat ca răspuns la cerințele de aliniere la legislația europeană.
Potrivit raportului, politica de integrare în Polonia este de fapt un set de măsuri ad-hoc dedicate anumitor grupuri, nu o doctrină coerentă. Practic, măsurile vizează în principal refugiații recunoscuți, repatriații și familiile acestora. Experiența limitată cu imigranții pe termen lung necesită programe de integrare. În ciuda atitudinii pasive a statului față de problema integrării străinilor, în sectorul ONG s-a remarcat o abordare mai activă. Totuși, în opinia Magdalenei Lesińska, sectorul ONG-urilor este un substitut parțial pentru administrația de stat atunci când este vorba de punerea în aplicare a integrării.
Câteva dintre concluziile “Corridor Report on Poland”
Situația celor două grupuri majoritare de migranți în Polonia – ucraineni și ruși - este diferită. Dacă majoritatea ucrainenilor din Polonia au vize de muncă, motivele șederii rușilor sunt mult mai diverse (reunificare familială, muncă, umanitare etc.). Raportul analizează date din perioada 2010 – 2012, dar după izbucnirea conflictului între Ucraina și Rusia cifrele s-au modificat semnificativ. Astfel, până în octombrie 2014 fuseseră deja înregistrate peste 1.800 cereri de azil depuse de cetățeni ucraineni, iar numărul vizelor eliberate depașea 707.000, față de 46 cereri de azil, respectiv 720.000 vize eliberate în anul 2013.
Cercetarea a inclus o componentă de sondaj, la care au participat 24 de organizații poloneze care lucrează cu migranți. Am selectat mai jos câteva dintre concluziile extrase ca urmare a prelucrării datelor din sondaj:
• Organizațiile de migranți ucrainene și poloneze se centrează pe oferirea de informații asupra cadrului instituțional și legal din Polonia, precum și asupra condițiilor de pe piața muncii;
• Organizațiile consideră că impactul lor asupra poziției și deprinderilor migranților pe piața muncii poloneză este foarte limitat;
• Reprezentanții organizațiilor care lucrează cu imigranți ucraineni consideră că asociațiile din Ucraina sunt mult mai importante în plasarea unui imigrant pe piața muncii poloneză decât programele guvernamentale pre-departure sau alte inițiative. În cazul organizațiilor care lucrează cu imigranți ruși, încrederea în asociațiile din țara de origine și deopotrivă în guvernul rus este scăzută.
• Guvernele rus și ucrainean nu oferă, din spusele reprezentanților organizațiilor de migranți, niciun fel de facilități pentru programe în țara de destinație, cum ar fi școli, centre culturale, așezăminte religioase, organizații etc.
• Participarea civică și politică a imigranților este scăzută în Polonia. Participarea migranților la viața politică și publică din țara lor de origine nu influențează relațiile sociale, performanțele școlare, practicile religioase sau integrarea migranților în țara de reședință.
Concluzia generală a raportului este că organizațiile neguvernamentale care lucrează cu migranți au o contribuție nesemnificativă la integrarea rușilor și ucrainenilor din Polonia. Majoritatea serviciilor oferite de aceste organizații sunt centrate pe piața muncii, și prea puțin pe domenii cum sunt educația sau integrarea socială.
Raportul poate fi consultat integral la link-ul de mai jos.
Sursa:
http://cadmus.eui.eu/bitstream/handle/1814/34601/Interact_KF_2015_02.pdf?sequence=1
Deși Polonia a fost și rămâne o țară de emigraţie, componenţa populaţiei sale se schimbă încet dar constant, devenind vizibil că se transformă într-un stat de imigraţie. Dimensiunea populației străine în Polonia este încă relativ mică în comparație cu alte țări din Europa, constituind mai puțin de două procente din populația rezidentă. În plus, imigrația a avut un caracter predominant circular, temporar. Ucranienii domină în toate statisticile legate de intrarea, șederea și munca străinilor în Polonia. Ei reprezintă un grup de imigranți, perceput ca fiind cel mai aproape de societatea poloneză din cauze geografice, de proximitate culturală și lingvistică, dar și pentru legăturile între trecut și prezent.
În contrast cu migranții ucrainieni, studiați intens de cercetători în ultimele două decenii, migrația, strategiile și caracteristicile structurale ale cetățenilor ruși în Polonia sunt mult mai puțin cunoscute și studiate. Cetățenii ucraineni din Polonia sunt în general lucrători migranți pe termen scurt. Majoritatea migranților ucraineni care locuiesc în Polonia provin din Ucraina de Vest (care are conexiuni istorice cu statul polonez, precum și o minoritate poloneză mare). Ca urmare, contactele transfrontaliere și mobilitatea la granița polono-ucraineană sunt practicate de câteva decenii. Cei mai mulți migranți circulă între cele două țări fără nici o intenție să se stabilească în Polonia. Cu toate acestea, luând în considerare recentul conflict între Ucraina și Rusia, această tendință s-ar putea schimba în viitorul foarte apropiat.
Cadrul juridic și politic privind imigrația în Polonia
În ultimii ani, politica de imigraţie a Poloniei s-a modificat, în sensul unei deschideri mai mari către imigrație. Evoluția fost lentă și există încă unele limitări serioase, potrivit raportului. De exemplu, la 31 decembrie 2013, numărul permiselor de ședere valabile eliberate cetățenilor din Ucraina a fost 37.600, față de 12.600 în cazul rușilor. Mai mult, rușii se numără printre naționalitățile aflate în top privind statisticile referitoare la solicitanții de azil. Marea majoritate a solicitanților de azil din Rusia se declară de etnie cecenă.
În ceea ce privește politica de migrație, Polonia a trecut la acordarea de stimulente, care se adresează în primul rând cetățenilor UE și cetățenilor din țările vecine din est și se concentrează pe domeniile juridic și economic. Cele mai importante schimbări ale legislației și politicilor de migrație în Polonia sunt legate de liberalizarea intrării pe piața muncii pentru străini (simplificarea legislației cu privire la permisele de muncă și introducerea angajatorilor într-un sistem de declarare). Cadrul juridic a fost dezvoltat ca răspuns la cerințele de aliniere la legislația europeană.
Potrivit raportului, politica de integrare în Polonia este de fapt un set de măsuri ad-hoc dedicate anumitor grupuri, nu o doctrină coerentă. Practic, măsurile vizează în principal refugiații recunoscuți, repatriații și familiile acestora. Experiența limitată cu imigranții pe termen lung necesită programe de integrare. În ciuda atitudinii pasive a statului față de problema integrării străinilor, în sectorul ONG s-a remarcat o abordare mai activă. Totuși, în opinia Magdalenei Lesińska, sectorul ONG-urilor este un substitut parțial pentru administrația de stat atunci când este vorba de punerea în aplicare a integrării.
Câteva dintre concluziile “Corridor Report on Poland”
Situația celor două grupuri majoritare de migranți în Polonia – ucraineni și ruși - este diferită. Dacă majoritatea ucrainenilor din Polonia au vize de muncă, motivele șederii rușilor sunt mult mai diverse (reunificare familială, muncă, umanitare etc.). Raportul analizează date din perioada 2010 – 2012, dar după izbucnirea conflictului între Ucraina și Rusia cifrele s-au modificat semnificativ. Astfel, până în octombrie 2014 fuseseră deja înregistrate peste 1.800 cereri de azil depuse de cetățeni ucraineni, iar numărul vizelor eliberate depașea 707.000, față de 46 cereri de azil, respectiv 720.000 vize eliberate în anul 2013.
Cercetarea a inclus o componentă de sondaj, la care au participat 24 de organizații poloneze care lucrează cu migranți. Am selectat mai jos câteva dintre concluziile extrase ca urmare a prelucrării datelor din sondaj:
• Organizațiile de migranți ucrainene și poloneze se centrează pe oferirea de informații asupra cadrului instituțional și legal din Polonia, precum și asupra condițiilor de pe piața muncii;
• Organizațiile consideră că impactul lor asupra poziției și deprinderilor migranților pe piața muncii poloneză este foarte limitat;
• Reprezentanții organizațiilor care lucrează cu imigranți ucraineni consideră că asociațiile din Ucraina sunt mult mai importante în plasarea unui imigrant pe piața muncii poloneză decât programele guvernamentale pre-departure sau alte inițiative. În cazul organizațiilor care lucrează cu imigranți ruși, încrederea în asociațiile din țara de origine și deopotrivă în guvernul rus este scăzută.
• Guvernele rus și ucrainean nu oferă, din spusele reprezentanților organizațiilor de migranți, niciun fel de facilități pentru programe în țara de destinație, cum ar fi școli, centre culturale, așezăminte religioase, organizații etc.
• Participarea civică și politică a imigranților este scăzută în Polonia. Participarea migranților la viața politică și publică din țara lor de origine nu influențează relațiile sociale, performanțele școlare, practicile religioase sau integrarea migranților în țara de reședință.
Concluzia generală a raportului este că organizațiile neguvernamentale care lucrează cu migranți au o contribuție nesemnificativă la integrarea rușilor și ucrainenilor din Polonia. Majoritatea serviciilor oferite de aceste organizații sunt centrate pe piața muncii, și prea puțin pe domenii cum sunt educația sau integrarea socială.
Raportul poate fi consultat integral la link-ul de mai jos.
Sursa:
http://cadmus.eui.eu/bitstream/handle/1814/34601/Interact_KF_2015_02.pdf?sequence=1
Înapoi