Obiective
Ştiri 
Un raport MPI despre politicile de imigrație naționale şi cererea locală
Mariana Andrei - Coordonator Comunicare
5 August 2014
Un nou raport “Orașele și regiunile, o voce în politicile de imigrație: pot politicile naționale să satisfacă cererea locală?” a fost publicat recent de Migration Policy Institute (MPI).
Politicile de imigrație sunt proiectate și puse în aplicare la nivel național, chiar dacă circumstanțele economice și demografice pot varia foarte mult între orașe și regiuni. Autoarea – Madeleine Sumption - susţine că zonele metropolitane mari și cu creștere rapidă sunt magneți naturali pentru imigranți, în timp ce zonele rurale și orașele mici atrag mai puțini imigranți, chiar atunci când există oferte de locuri de muncă.
Raportul examinează felul în care imigrația direcționată economic a fost ajustată astfel încât să satisfacă cererea locală de locuri de muncă, uneori cu intervenția guvernelor locale și regionale.
Imigrația în scop de muncă este în general canalizată către zone în care anumite deprinderi profesionale sunt căutate pe piață. Rutele de imigrație sunt influențate de locurile de muncă sponsorizate de angajatori și de programele de selecție regionale. Locurile de muncă sponsorizate de angajatori atrag lucrători străini în zone în care deprinderile lor sunt cerute. Pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, unele programe de selecție a lucrătorilor sunt personalizate în funcție de nevoile anumitor regiuni. În Australia și Canada, unde au fost dezvoltate programe de selecție regionale, guvernele naționale au delegat un anumit nivel de autoritate structurilor subnaționale pentru a atrage lucrători migranți. Aceste programe subnaționale permit regiunilor și localităților care nu sunt destinații tradiționale pentru imigranți să aducă muncitori care altfel ar fi mers în alte zone.
Sursa: http://www.migrationpolicy.org/research/giving-cities-and-regions-voice-immigration-policy-can-national-policies-meet-local-demand
Politicile de imigrație sunt proiectate și puse în aplicare la nivel național, chiar dacă circumstanțele economice și demografice pot varia foarte mult între orașe și regiuni. Autoarea – Madeleine Sumption - susţine că zonele metropolitane mari și cu creștere rapidă sunt magneți naturali pentru imigranți, în timp ce zonele rurale și orașele mici atrag mai puțini imigranți, chiar atunci când există oferte de locuri de muncă.
Raportul examinează felul în care imigrația direcționată economic a fost ajustată astfel încât să satisfacă cererea locală de locuri de muncă, uneori cu intervenția guvernelor locale și regionale.
Imigrația în scop de muncă este în general canalizată către zone în care anumite deprinderi profesionale sunt căutate pe piață. Rutele de imigrație sunt influențate de locurile de muncă sponsorizate de angajatori și de programele de selecție regionale. Locurile de muncă sponsorizate de angajatori atrag lucrători străini în zone în care deprinderile lor sunt cerute. Pentru a răspunde cerințelor pieței muncii, unele programe de selecție a lucrătorilor sunt personalizate în funcție de nevoile anumitor regiuni. În Australia și Canada, unde au fost dezvoltate programe de selecție regionale, guvernele naționale au delegat un anumit nivel de autoritate structurilor subnaționale pentru a atrage lucrători migranți. Aceste programe subnaționale permit regiunilor și localităților care nu sunt destinații tradiționale pentru imigranți să aducă muncitori care altfel ar fi mers în alte zone.
Sursa: http://www.migrationpolicy.org/research/giving-cities-and-regions-voice-immigration-policy-can-national-policies-meet-local-demand
Înapoi