Semnificația Zilei Mondiale a Refugiatului

Potrivit raportului Global Trends al Agenției ONU pentru Refugiați - UNHCR (Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați) - în anul 2015, una din 113 persoane a fost forțată să-și părăsească reședința din cauza războiului sau persecuției. Peste 65 de milioane de oameni au fost strămutați, iar numărul lor a continuat să crească în fiecare zi.

Pentru a sensibiliza opinia publică internațională cu privire la situația acestora și pentru „a comemora forța, curajul și perseverența” milioanelor de refugiați, din 2001, pe 20 iunie, se celebrează, în fiecare an, Ziua Mondială a Refugiatului, în conformitate cu Rezoluția 55/76 din 4 decembrie 2000 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Anul 2001 – primul an în care s-a sărbătorit, la nivel internațional, Ziua Mondială a Refugiatului – a marcat cea de-a 50 aniversare a Convenției din 1951, de la Geneva cu privire la statutul refugiaților. Convenția din 1951, împreună cu Protocolul din 1967, de la New York, care o modifică, reprezintă instrumentele cu caracter universal care stau la baza sistemului internațional de protecție a refugiaților.

Definiția termenului de refugiat

Dacă, în sens larg, refugiat este acela care, din motive diverse - precum războiul, amenințarea vieții sau libertății, persecuția (statală sau non-statală), sărăcia, foametea, dezastrele naturale ș.a. - își părăsește țara de origine și se adăpostește pe teritoriul altui stat, din punct de vedere juridic, definiția termenului de refugiat este mai restrictivă.

Potrivit Convenției de la Geneva privind statutul refugiaților - 1951 și Protocolului din 1967, termenul de refugiat desemnează orice persoană care se află în afara țării sale de cetățenie sau, dacă nu are nicio cetățenie, se află în afara țării în care își are reședința obișnuită; are o temere bine întemeiată de persecuție din motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social, opinie politică; iar din cauza acestei temeri nu poate sau nu dorește să mai beneficieze de protecția statului său de cetățenie sau, în cazul apatrizilor, nu poate sau nu dorește să se mai întoarcă în statul său de reședință. Întrucât definiția a fost considerată prea restrictivă, excluzând categorii largi de persoane care aveau nevoie de protecție, la nivel regional, prin înțelegeri între state, s-au adăugat și alte elemente ori s-au creat forme adiționale de protecție.

La nivelul Uniunii Europene, Directiva 2004/83/CE și apoi Directiva 2011/95/UE (de reformare a celei dintâi), deși preiau definiția dată de Convenția din 1951, instituie și o formă de protecție subsidiară, stabilind că ”„persoană eligibilă pentru obținerea de protecție subsidiară” înseamnă orice resortisant al unei țări terțe sau orice apatrid care nu poate fi considerat refugiat, dar în privința căruia există motive serioase și întemeiate de a crede că, în cazul în care ar fi trimis în țara sa de origine sau, în cazul unui apatrid, în țara în care avea reședința obișnuită, ar fi supus unui risc real” de a suferi vătămări grave.

În Uniunea Europeană, se consideră că, atât refugiații, cât și persoanele cu protecție subsidiară, sunt persoane ce beneficiază de o formă de protecție internațională și au, în consecință, un regim juridic asemănător.

Refugiații în România

Din 1991, România este parte la Convenția din 1951 referitoare la statutul refugiaților și la Protocolul adițional din 1967. Regimul juridic al refugiaților în România este stabilit prin dispoziţiile Legii nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, coroborată cu dispoziţiile Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006, aprobate prin H.G. nr. 1251 din 13 septembrie 2006. La acestea se adaugă Ordonanta de Guvern nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție sau un drept de ședere în România, precum și a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European. În linii generale, aceste instrumente juridice au integrat și legislația europeană existentă.

În România, refugiații și persoanele cu protecție subsidiară beneficiază, în general, de aceleași drepturi ca și cetățenii români (excepție fac drepturile politice).

La sfârșitul anului 2017, pe teritoriul României, existau 2903 persoane beneficiare ale unei forme de protecție internațională. Dintre acestea, 1775 provin din Siria. Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, în primele cinci luni ale anului 2017, au fost înregistrate 1708 cereri de azil, cei mai mulţi solicitanți provenind din Irak, Siria, Pakistan și Afganistan.

În acest an, la nivel național, Ziua Mondială a Refugiatului, a fost marcată ”printr-o serie de activități care promovează cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale şi a valorilor democratice”, la care au participat refugiați, persoane cu protecție subsidiară, solicitanți de azil, dar și membri ai comunităților locale.

Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, în cele şase Centre de Proceduri și Cazare a Solicitanţilor de Azil (Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare, Giurgiu şi Bucureşti) s-au organizat, cu sprijinul organizațiilor neguvernamentale activând în domeniul integrării migranților, ”competiţii sportive, ateliere de pictură-tematică privind aspecte din viaţa persoanelor refugiate, excursii şi drumeţii menite să-i familiarizeze cu tradiţiile şi obiceiurile româneşti, seri culturale cu mâncare tradițională și muzică live”.

Surse:

http://www.un.org/en/events/refugeeday/

http://www.unhcr.org/withrefugees/withrefugees/

http://www.unhcr.org/news/latest/2016/6/5763b65a4/global-forced-displacement-hits-record-high.html

http://prorefugiu.org/wp-content/uploads/2011/03/Conventia_1951_statutul_refugiatilor.pdf

http://prorefugiu.org/protocolul-de-la-new-york-din-1967/

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32011L0095&from=RO

https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2015/06/20/ziua-mondiala-a-refugiatului-13-33-01

http://igi.mai.gov.ro/ro/comunicat/ziua-mondial%C4%83-refugiatului

http://evz.ro/ziua-refugiatului-migranti.html