Obiective
Media 
Lansarea Barometrului Integrării Imigranților, ediția 2014 - Comunicat de presă
Educația, colectarea și centralizarea datelor de către instituțiile publice - probleme nevralgice ale integrării imigranților
La nivelul anului 2014, în România, educația, colectarea și centralizarea datelor de către instituțiile publice sunt probleme nevralgice ale integrării cetățenilor străini din afara spațiului comunitar, potrivit Barometrului Integrării Imigranților, ediția 2014, lansat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, în parteneriat cu Fundația pentru o societate deschisă pe 18 iunie.
În anul 2014, Ministerul Educației Naționale nu deține informații cu privire la numărul elevilor străini înscriși în sistemul de învățământ românesc, semnalează BII 2014. Informațiile se centralizează la nivel județean, iar inspectoratele nu răspund solicitărilor de informații.
Instituțiile gestionează defectuos accesul străinilor în sistemul public de educație: minorii străini fără acte de studii se pot înscrie la școală, însă nu pot susține examene precum bacalaureatul în absența foii matricole complete. În ceea ce privește școlarizarea adulților fără acte de studii, soluțiile se reduc la înscrierea în programul "A doua șansă". Ministerul Educației Naționale nu are o metodologie de evaluare a competențelor acestei categorii de resortisanți din țări terțe UE.
Dacă imigranții au acte de studii, recunoașterea acestora pentru încadrarea pe piața muncii este restrictivă. Centrele de evaluare acreditate de Autoritatea Națională pentru Calificări evaluează competențele doar pentru 103 profesii.
BII 2014 atrage atenția asupra dificultăților de informare despre actele necesare pentru recunoaștere și/sau echivalare. Instituția responsabilă Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor oferă aceste informații în limba română, pentru imigranții din afara UE.
Alte concluzii ale Barometrului Integrării Imigranților, ediția 2014 sunt:
• În 2014, 38% dintre români au o opinie bună și foarte bună despre imigranți, iar 54% nu au o părere nici bună, nici proastă, când vine vorba de străini;
• Organizarea cursurilor de limba română pentru imigranți rămâne fixă și rigidă; străinii sunt slab informați despre cursuri, iar profesorii care predau nu sunt profesori de limbi străine, ci de limba română;
• Autoritățile publice locale nu au strategii de integrare a imigranților, nici măcar cele din orașele cu un număr mare de imigranți;
• Autoritățile publice locale nu au o evidență a numărului de imigranți din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează;
• Autoritățile publice naționale sunt mai degrabă interesate de securitate, în defavoarea incluziunii imigranților;
• Mediul asociativ este slab dezvoltat; puținele organizații ale imigranților nu au experiență în implemenatarea și administrarea bugetelor proiectelor;
• Imigrantul din țări terțe UE nu are drepturi politice în România: nu are dreptul de a înființa partide, de a participa la întruniri ale acestora, de a fi membru, nu are dreptul de a vota și a fi votat, nu poate participa direct la procesul de luare a deciziilor, și poate înainta petiții doar prin terți – organizații legal constituite.
Barometrul Integrării Imigranților 2014 este realizat în cadrul proiectului Centru de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranților.
Proiectul "Centru de cercetare și documentare în domeniul integrării imigranților" este programat să se desfășoare pe o perioadă de 3 ani. La finalul celor trei ani, rezultatul activității de cercetare va fi un instrument solid, testat în teren, de evaluare a deschiderii societății față de imigranți.
Proiectul "Centru de cercetare și documentare în domeniul integrării imigranților" este finanțat din Fondul European de Integrare a resortisanților țări terțe prin Programul general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii" (ref: IF/11.01-03.01/2012) al Uniunii Europene, gestionat în România de Ministerul Administrației și Internelor – Inspectoratul General pentru Imigrări ca Autoritate Contractantă.
Informații despre Barometrul Integrării Imigranților, 2014 și despre Centrul de cercetare și documentare în domeniul integrării imigranților, găsiți pe www.cdcdi.ro, www.arps.ro, www.fundatia.ro.
Detalii suplimentare vă pot fi oferite de Victoria Cojocariu, Coordonator Activități, Fundația pentru o societate deschisă, pe adresa victoria.cojocariu@fundatia.ro și Sandra Păduraru, Asistent de proiect, Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, pe adresa sandra.paduraru@arps.ro.
În anul 2014, Ministerul Educației Naționale nu deține informații cu privire la numărul elevilor străini înscriși în sistemul de învățământ românesc, semnalează BII 2014. Informațiile se centralizează la nivel județean, iar inspectoratele nu răspund solicitărilor de informații.
Instituțiile gestionează defectuos accesul străinilor în sistemul public de educație: minorii străini fără acte de studii se pot înscrie la școală, însă nu pot susține examene precum bacalaureatul în absența foii matricole complete. În ceea ce privește școlarizarea adulților fără acte de studii, soluțiile se reduc la înscrierea în programul "A doua șansă". Ministerul Educației Naționale nu are o metodologie de evaluare a competențelor acestei categorii de resortisanți din țări terțe UE.
Dacă imigranții au acte de studii, recunoașterea acestora pentru încadrarea pe piața muncii este restrictivă. Centrele de evaluare acreditate de Autoritatea Națională pentru Calificări evaluează competențele doar pentru 103 profesii.
BII 2014 atrage atenția asupra dificultăților de informare despre actele necesare pentru recunoaștere și/sau echivalare. Instituția responsabilă Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor oferă aceste informații în limba română, pentru imigranții din afara UE.
Alte concluzii ale Barometrului Integrării Imigranților, ediția 2014 sunt:
• În 2014, 38% dintre români au o opinie bună și foarte bună despre imigranți, iar 54% nu au o părere nici bună, nici proastă, când vine vorba de străini;
• Organizarea cursurilor de limba română pentru imigranți rămâne fixă și rigidă; străinii sunt slab informați despre cursuri, iar profesorii care predau nu sunt profesori de limbi străine, ci de limba română;
• Autoritățile publice locale nu au strategii de integrare a imigranților, nici măcar cele din orașele cu un număr mare de imigranți;
• Autoritățile publice locale nu au o evidență a numărului de imigranți din unitatea administrativ-teritorială în care funcționează;
• Autoritățile publice naționale sunt mai degrabă interesate de securitate, în defavoarea incluziunii imigranților;
• Mediul asociativ este slab dezvoltat; puținele organizații ale imigranților nu au experiență în implemenatarea și administrarea bugetelor proiectelor;
• Imigrantul din țări terțe UE nu are drepturi politice în România: nu are dreptul de a înființa partide, de a participa la întruniri ale acestora, de a fi membru, nu are dreptul de a vota și a fi votat, nu poate participa direct la procesul de luare a deciziilor, și poate înainta petiții doar prin terți – organizații legal constituite.
Barometrul Integrării Imigranților 2014 este realizat în cadrul proiectului Centru de cercetare şi documentare în domeniul integrării imigranților.
Proiectul "Centru de cercetare și documentare în domeniul integrării imigranților" este programat să se desfășoare pe o perioadă de 3 ani. La finalul celor trei ani, rezultatul activității de cercetare va fi un instrument solid, testat în teren, de evaluare a deschiderii societății față de imigranți.
Proiectul "Centru de cercetare și documentare în domeniul integrării imigranților" este finanțat din Fondul European de Integrare a resortisanților țări terțe prin Programul general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii" (ref: IF/11.01-03.01/2012) al Uniunii Europene, gestionat în România de Ministerul Administrației și Internelor – Inspectoratul General pentru Imigrări ca Autoritate Contractantă.
Informații despre Barometrul Integrării Imigranților, 2014 și despre Centrul de cercetare și documentare în domeniul integrării imigranților, găsiți pe www.cdcdi.ro, www.arps.ro, www.fundatia.ro.
Detalii suplimentare vă pot fi oferite de Victoria Cojocariu, Coordonator Activități, Fundația pentru o societate deschisă, pe adresa victoria.cojocariu@fundatia.ro și Sandra Păduraru, Asistent de proiect, Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, pe adresa sandra.paduraru@arps.ro.
Înapoi